Când banii mor: The Nightmare of Deficit Spending, Devaluation, and Hyperinflation in Weimar Germany (Coșmarul cheltuielilor deficitare, al devalorizării și al hiperinflației în Germania de la Weimar)

Recenzii ale cititorilor

When Money Dies de Adam Fergusson explorează hiperinflația care a avut loc în Germania de la Weimar după Primul Război Mondial, detaliind efectele catastrofale ale acesteia asupra societății și economiei. Cartea este un amestec de fapte istorice, relatări personale și analize economice, fiind un studiu semnificativ al repercusiunilor inflației și făcând paralele cu provocările economice moderne.

Cartea este bine documentată și oferă o perspectivă profundă asupra cauzelor și consecințelor hiperinflației, îmbinând eficient relatările personale cu datele istorice. Cartea este descrisă ca fiind o lectură captivantă și informativă, care are relevanță pentru cititorii contemporani, în special în ceea ce privește înțelegerea inflației și a impactului său mai larg. Stilul de scriere captivant al lui Fergusson aduce viață subiectului sumbru, făcându-l accesibil și celor care nu sunt familiarizați cu conceptele economice.

Cititorii au remarcat că proza poate fi densă și uneori dificil de urmărit din cauza terminologiei istorice complexe și a naturii repetitive a narațiunii inflației. Unii au considerat că cartea ar putea beneficia de conexiuni mai clare între evenimentele istorice și paralelele moderne. De asemenea, anumite personaje și teorii economice nu sunt explorate în detaliu, ceea ce ar putea lăsa cititorii să dorească mai multă profunzime în înțelegerea proceselor decizionale din spatele evenimentelor.

(pe baza a 274 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

When Money Dies: The Nightmare of Deficit Spending, Devaluation, and Hyperinflation in Weimar Germany

Conținutul cărții:

"Când banii mor" este istoria clasică a ceea ce se întâmplă atunci când moneda unei națiuni se depreciază dincolo de orice posibilitate de recuperare. În 1923, cu moneda sa efectiv lipsită de valoare (rata de schimb în luna decembrie a acelui an era de un dolar pentru 4 200 000 000 000 de mărci), republica germană era aproape redusă la o economie de troc.

Trabucurile scumpe, operele de artă și bijuteriile erau schimbate în mod obișnuit pentru produse de bază precum pâinea; un bilet la cinema putea fi cumpărat pentru o bucată de cărbune, iar o sticlă de parafină pentru o cămașă de mătase. Oamenii priveau neputincioși cum economiile lor de-o viață dispăreau, iar cei dragi mureau de foame. Finanțele Germaniei au intrat în haos, iar în urma sa au apărut tulburări sociale grave.

Banii nu mai pot fi tipăriți fizic și distribuiți în voluminoasele cantități din 1923. Cu toate acestea, "relaxarea cantitativă", acest eufemism modern pentru finanțarea clandestină a deficitului într-o eră electronică, nu poate deveni mai puțin un asalt asupra disciplinei monetare.

Oricare ar fi motivul deficitului unei țări - necesitate sau risipă, refuz de a impozita sau orbire față de cheltuieli - este seducător să se presupună că, dacă se amână ziua scadenței, redresarea economică va veni la timp pentru a preveni creșterea șomajului sau adâncirea recesiunii. Dar dacă nu va fi așa? Germania în 1923 oferă o poveste morală vie, convingătoare și care dă de gândit.