Cântecele lui Ishtar: Poezia irakiană începând cu anii 1970

Recenzii ale cititorilor

În prezent, nu există recenzii ale cititorilor. Evaluarea se bazează pe 2 voturi.

Titlul original:

Ishtar's Songs: Iraqi Poetry Since the 1970s

Conținutul cărții:

Poeții din Irak au suferit închisoare, exil și moarte pentru adevărurile pe care au îndrăznit să le spună. Poezia nu este un lux în Irak, ci o parte vitală a luptei pentru viitorul națiunii. Aceasta este poezia de care se tem tiranii și potențialii tirani.

Dan Veach, poet, fondator și editor al The Atlanta Review.

Din cenușa a zeci de ani de război ies vocile celor care au supraviețuit realităților sale crude. Ishtar's Songs este plină de speranță, amărăciune, frumusețe uimitoare și o dragoste de țară care sfidează vicisitudinile tulburărilor politice, sociale și militare. Poemele sunt traduse frumos, iar viziunea pe care o proiectează - viziunea unui popor rezistent care a suferit atâta timp și a cărui istorie și cultură datează de mii de ani - este redată în mod indelebil pentru generațiile viitoare. O lectură obligatorie pentru orice american care dorește să înțeleagă complexitatea culturii irakiene.

Mike Maggio, poet, autor, deMOCKracy.

Micuțul zboară și apoi aterizează.

Ce se întâmplă cu cei care zboară tot timpul?

Iată ce este poezia...

Imaginați-vă amprente cerești care pier sub atacul puternic al unor forțe fără sens. Imaginați-vă speranțe cotidiene care nu vor împărtăși niciodată destinul Phoenixului de a renaște. Poezia irakiană este ca lumina soarelui. Încet, dar sigur te încălzește.

Sabahudin Hadzialic, poet, traducător, editor al revistei Diogen pro culture, Sarajevo, Bosnia și Herțegovina.

Istoria recentă dureroasă a Irakului este viu personalizată în aceste poeme lirice. Dragostea, speranța, furia și disperarea acestor poeți poartă mesaje pe care trebuie să le auzim. Ceea ce arde cel mai puternic în aceste poezii este umanitatea noastră comună. 
.

Sam Hamill, poet, fondator al Copper Canyon Press și Poets Against War.

Ce compendiu minunat de poezie contemporană - un spectru larg de voci irakiene cântă despre tragedie și ironie, dragoste și neputință. Toată lumea de aici nu are de lucru, se plânge Adil Abdullah, întrebându-se: Ce rușine imensă le va atinge sufletele dimineața / când vor descoperi prin lumina ei / că ceea ce au mâncat ieri / a fost carnea fiilor lor? Ahmed Adam, ucis la Bagdad în 2005, deplânge cu o ironie amară: Am întârziat douăzeci de ani în această dimineață Baqir Sahib afirmă: Nu am de ales decât să fiu / un lup al cuvintelor. Încercând să găsească o rază de speranță, Husein Ali Yunis declară: "Acum toți suntem Don Quijote".

Aceste poezii bogate în diversitate oferă portrete intens emoționante, adesea dureroase, ale unei culturi legendare sfâșiate de tirania lui Saddam Hussein, de războiul împotriva Iranului și de invaziile conduse de SUA. Iată inima profundă și sufletul unei națiuni sfâșiate, dar care, cumva, încă observă, se străduiește, sărbătorește.

David Radavich, poet, autor al cărții Middle-East Mezze.