Evaluare:
În prezent, nu există recenzii ale cititorilor. Evaluarea se bazează pe 8 voturi.
The Song of Irrelevance
„Extrem” - așa ar numi iubitorii experimentați de Advaita marca Karl Renz de Advaita, sugerând compromisul ca opțiune. Cu toate acestea, opțiunea de a face sau nu compromisuri se stinge în focul neîmblânzit al cuvintelor vii ale lui Karl.
Aș prefera să mă sinucid decât să mă mint pe mine însumi”, spune Karl, ridiculizând cererile de a fi «drăguț» sau «conciliant» față de ascultătorii care luptă pentru supraviețuire. Fără să confirme sau să distrugă ideile fundamentale ale minții, non-minții, prezenței, absenței, realului, irealului, el ajunge să hipnotizeze intelectul. „Oxy-moron” Karl își fredonează vesel cântecul irelevanței fără intenția de a preda, împărtăși sau clarifica - orice.
Nepăsarea însăși în acțiune.
Paradoxuri nelimitate, neti-neti: negație-negație, apoi negația negatorului și, în cele din urmă, negația negației însăși. În aceasta, nu există niciun „în cele din urmă”.
Aceasta pare a fi melodia „Cântecului irelevanței - meditația despre ceea ce ești” al lui Karl. Eu nu vorbesc cu „voi”, spune el. Căutătorii de relevanță își pot mânca inimile.
Aici domnește irelevanța irelevanței - cu aroma fără gust a faptului că nimeni nu trebuie să înțeleagă nimic. Și efectul? Zâmbete și chicoteli nelimitate Bine ați venit la acest meniu de discuții „indigeste” - un sortiment de discuții din Coimbatore, India și Koh Samui, Thailanda. Puteți să le savurați, chiar să le mestecați, dar să le digerați ar putea fi periculos....
ele ar putea foarte bine să ajungă să vă digerați.
© Book1 Group - toate drepturile rezervate.
Conținutul acestui site nu poate fi copiat sau utilizat, nici parțial, nici integral, fără permisiunea scrisă a proprietarului.
Ultima modificare: 2024.11.08 07:02 (GMT)