Capitalismul cognitiv, educația și munca digitală

Recenzii ale cititorilor

Cartea oferă o analiză critică a capitalismului cognitiv, abordând atât potențialul acestuia pentru post-capitalism, cât și limitările sale, în special în ceea ce privește eurocentrismul și simplificarea excesivă a mișcărilor sociale precum protestele studențești.

Cartea oferă critici pătrunzătoare ale capitalismului cognitiv, angajându-se în lucrările unor gânditori precum Hardt și Negri. Ea încurajează gândirea critică cu privire la implicațiile muncii imateriale și ridică întrebări importante cu privire la viitorul dincolo de capitalism.

Criticii susțin că este posibil ca această carte să se concentreze prea mult asupra perspectivelor eurocentrice, trecând cu vederea experiențele grupurilor marginalizate. În plus, cartea riscă să romanțeze anumite proteste, precum cele din universități, fără a recunoaște rezultatele sau implicațiile lor practice.

(pe baza a 1 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Cognitive Capitalism, Education and Digital Labor

Conținutul cărții:

Capitalismul cognitiv - denumit uneori "al treilea capitalism", după mercantilism și capitalismul industrial - este o teorie din ce în ce mai importantă, având în vedere că se concentrează pe schimbările socio-economice cauzate de tehnologiile Internet și Web 2.0, care au transformat modul de producție și natura muncii.

Teoria capitalismului cognitiv își are originile în gânditorii francezi și italieni, în special în lucrarea Capitalism și schizofrenie a lui Gilles Deleuze și Felix Guattari, în lucrările lui Michel Foucault privind nașterea bioputerii și în Imperiul și Multitudinea a lui Michael Hardt și Antonio Negri, precum și în mișcarea marxistă autonomistă italiană care își are originile în operaismo (muncitorismul) italian din anii 1960. În această colecție, cercetători internaționali de renume explorează semnificația capitalismului cognitiv pentru educație, concentrându-se în special pe chestiunea muncii digitale.