Recenzii ale cititorilor
Rezumat:Cartea este o colecție de eseuri ale lui Byung-Chul Han care discută probleme contemporane legate de capitalism, neoliberalism și societate. Cartea prezintă gânduri și critici interesante încadrate într-un context filosofic, dar suferă de probleme structurale și de un ton pesimist care ar putea să nu placă tuturor cititorilor.
Avantaje:Cartea oferă o perspectivă captivantă și provocatoare asupra capitalismului și societății. Mulți cititori apreciază perspectiva unică a autorului și conținutul bine documentat al eseurilor. Scrierea este accesibilă și ușor de înțeles, ceea ce o face plăcută și pentru cei aliniați cu opiniile politice ale autorului. Colecția include discuții și interviuri interesante care oferă context pentru ideile lui Han.
Dezavantaje:Cartea este criticată pentru că este o colecție aleatorie de eseuri publicate anterior, lipsită de coerență și șlefuire. Anumite eseuri se simt ca niște ciorne, cu repetiții și o structură dezorganizată. Viziunea pesimistă asupra lumii a autorului poate părea deprimantă pentru unii cititori, iar cei cu opinii politice diferite ar putea găsi conținutul frustrant.
(pe baza a 20 recenzii ale cititorilor)
Titlul original:
Capitalism and the Death Drive
Conținutul cărții:
Ceea ce numim astăzi creștere este de fapt o creștere tumorală, o proliferare canceroasă care perturbă organismul social. Aceste tumori metastazează la nesfârșit și cresc cu o vitalitate inexplicabilă, mortală.
La un moment dat, această creștere nu mai este productivă, ci mai degrabă distructivă. Capitalismul a depășit acest punct cu mult timp în urmă. Forțele sale distructive provoacă nu numai catastrofe ecologice și sociale, ci și colaps mental.
Constrângerea distructivă de a performa combină autoafirmarea și autodistrugerea într-unul singur. Ne optimizăm până la moarte.
Competiția brutală sfârșește în distrugere. Ea produce o răceală emoțională și indiferență față de ceilalți, precum și față de propria persoană. Consecințele devastatoare ale capitalismului sugerează că la mijloc se află o dorință de moarte.
Freud a introdus inițial impulsul morții cu ezitare, dar mai târziu a recunoscut că „nu putea gândi dincolo de el”, deoarece ideea impulsului morții a devenit din ce în ce mai centrală pentru gândirea sa. Astăzi, este imposibil să ne gândim la capitalism fără să luăm în considerare pulsul morții.
