Recenzii ale cititorilor
Rezumat:Cartea este lăudată pentru tipografia sa remarcabilă și designul artistic, atrăgându-i pe cei interesați de creativitatea vizuală. Cu toate acestea, dificultatea conținutului său, încărcat de jargon și referințe interne, poate îndepărta cititorii fără o pregătire în filosofie sau în domenii conexe.
Avantaje:Tipografie inventivă și jucăușă, design fizic magistral, explorarea intrigantă a conceptelor legate de telefoane, prezentare provocatoare și unică.
Dezavantaje:Utilizarea intensă a jargonului și a referințelor poate fi derutantă pentru cititorii fără cunoștințe de filosofie, poate fi frustrantă pentru cei care caută o înțelegere mai clară.
(pe baza a 2 recenzii ale cititorilor)
Titlul original:
The Telephone Book: Technology, Schizophrenia, Electric Speech
Conținutul cărții:
Telefonul marchează locul unei absențe. Asociat discontinuității, alarmei și tăcerii, el ridică întrebări fundamentale cu privire la constituirea sinelui și a celuilalt, stabilitatea locului, sistemele de transfer și destinația discursului. Schimbând profund conceptul nostru de distanță, ea transmite în permanență efecte cu putere reală și evocatoare. În măsura în care ne raportează mereu la celălalt absent, telefonul și centrala telefonică masivă care îl însoțește se conectează la o hermeneutică a doliului. Cartea de telefoane, ea însăși organizată după o "logică telefonică", primește apeluri din filosofie, istorie, literatură și psihanaliză. Ea instalează o centrală care conectează diverse tipuri de cunoaștere, redirecționând și bruițând codurile disciplinelor în moduri îndrăznețe. Avital Ronell nu a făcut altceva decât să analizeze impactul telefonului asupra gândirii moderne. Ancheta sa extrem de originală și multifațetată asupra naturii comunicării într-o eră tehnologică îi va entuziasma pe toți cei care o vor asculta.
Cartea începe prin a atrage atenția asupra importanței telefonului în organizarea și propaganda nazistă, în special în ceea ce privește filozofia lui Martin Heidegger. În cel de-al Treilea Reich, telefonul a devenit o armă, un mijloc de supraveghere a statului, "un complice deschis al minciunii". Heidegger, în "Ființă și timp" și în alte lucrări, detaliază semnificația "apelului". Într-un răspuns tur de forță, Ronell mobilizează istoria și terminologia telefonului pentru a-și explica filosofia dificilă.
Ronell vorbește, de asemenea, despre apariția telefonului în operele literare ale lui Duras, Joyce, Kafka, Rilke și Strindberg. Ea examinează rolul său în psihanaliză - Freud spunea că inconștientul este structurat ca un telefon, iar Jung și R. D. Laing l-au văzut ca pe o nouă parte puternică a corpului. Ea urmărește dezvoltarea sa istorică de la faimosul prim apel al lui Bell: "Watson, vino aici" Thomas A. Watson, asistentul său, care obișnuia să comunice cu spiritele, era nerăbdător să facă telefonul să vorbească și, astfel, să lege tehnologia de fantome și fantasme. În multe privințe o meditație asupra statului constituit tehnologic, Cartea telefoanelor deschide un nou domeniu, devenind prima deconstrucție politică a tehnologiei, terorismului de stat și schizofreniei. Și oferă o nouă lectură a dependenței americane și europene de tehnologie, în care telefonul apare ca figura crucială a acestei epoci.
