Cartea memorială de la Dubno

Titlul original:

Dubno Memorial Book

Conținutul cărții:

Evreii trăiau în Dubno, acum în vestul Ucrainei, încă din secolul al XVI-lea. Înconjurat de păduri de stejar - "dub" înseamnă "stejar" în rusă și ucraineană - orașul a fost timp de generații casa unor învățați, comercianți, meșteșugari și muncitori evrei.

A avut o istorie mândră de activitate academică și religioasă: prima sa tipografie ebraică a fost înființată în 1794, iar cel mai faimos rabin predicator al său a fost Maggidul din Dubno, cunoscut încă pentru fabulele sale morale ingenioase. În ajunul celui de-al Doilea Război Mondial, aproximativ 12.000 de persoane, adică jumătate din populația orașului, erau evrei. Naziștii au ocupat orașul la 25 iunie 1941 și au început exterminarea evreilor încă din prima zi.

Evreii au fost înrolați pentru muncă silnică, forțați să stea în ghetouri și împușcați cu miile. Până la sfârșitul războiului, doar câteva sute au mai supraviețuit.

Această carte prezintă viața evreilor din Dubno de-a lungul generațiilor, prin articole, fotografii, înregistrări istorice și povești personale. Are mărturii unice despre ocupația nazistă, viața în ghetou și povești incredibile de supraviețuire.

În cuvintele editorilor originali: "Întregul oraș este ascuns în aceste pagini, orașul și străzile sale, casele sale, mulțimea de evrei, casele de studiu și grădinile sale - o imagine clară a ceea ce a fost și nu mai este. "