Open Houses: Poverty, the Novel, and the Architectural Idea in Nineteenth-Century Britain
În anii 1830 și 1840, o nouă preocupare pentru locuințele celor săraci a apărut în presa scrisă și în cultura vizuală britanică.
Ca răspuns la epidemiile de holeră, la tulburările politice și la inițiativele guvernamentale, comentatorii au manifestat o dorință acută de a documenta condițiile de locuit și de a milita pentru reforma locuințelor. În mod constant și izbitor, aceste eforturi s-au concentrat pe deschiderea interioarele casnice ale celor săraci la vederea publicului.
În lucrarea Open Houses, Barbara Leckie abordează volumul masiv de materiale tipărite dedicate convingerii cititorului de mizeria, nedemnitatea și calitatea antipoetică a condițiilor de trai ale săracilor și, în consecință, de nevoia urgentă de reformă arhitecturală. Punând aceste expuneri în dialog cu romanul victorian și cu ideea de arhitectură (manipularea arhitecturii și a mediului construit pentru a produce anumite efecte), ea ilustrează modul în care "privirea în" casă a animat noi modele de critică socială și de formă ficțională. Întrucât condițiile de locuit nu s-au îmbunătățit în ciuda omniprezenței acestor expuneri documentare și ficționale, comentatorii au devenit din ce în ce mai sceptici cu privire la capacitatea presei scrise de a genera schimbări.
Concentrându-se pe Bleak House, Middlemarch și The Princess Casamassima, Leckie susține că scriitorii au oferit un contraargument convingător pentru intervenția romanului în dezbaterile sociale. Open Houses readuce ideea arhitecturală în poziția centrală pe care a ocupat-o în Anglia secolului al XIX-lea și reconfigurează modul în care înțelegem inovațiile în genul romanului, agitația pentru reforma socială și contururile modernității secolului al XIX-lea.
© Book1 Group - toate drepturile rezervate.
Conținutul acestui site nu poate fi copiat sau utilizat, nici parțial, nici integral, fără permisiunea scrisă a proprietarului.
Ultima modificare: 2024.11.08 07:02 (GMT)