Evaluare:
Cartea oferă o perspectivă detaliată și critică asupra asediului orașului Sarajevo, explorând intersecțiile dintre crima organizată, activitățile de pe piața neagră și rolul Națiunilor Unite în conflictul prelungit. Cartea evidențiază complexitatea și aspectele întunecate ale asediului, încercând în același timp să ofere perspective aplicabile altor conflicte contemporane.
Avantaje:⬤ Bine documentată și informativă, oferă o perspectivă revelatoare asupra laturii întunecate a asediului.
⬤ Ilustrează rolul contrabandei de pe piața neagră și al crimei organizate în asediu.
⬤ Abordează complicitatea și eșecurile ONU într-o manieră atentă.
⬤ Un stil de scriere captivant care face accesibile subiectele complexe.
⬤ Relevant pentru înțelegerea problemelor mai largi ale războiului și intervenției.
⬤ Unii recenzenți au considerat că scrierea este repetitivă și plictisitoare, ceea ce diminuează experiența lecturii.
⬤ Critici legate de faptul că este prea autoreferențial și că îi tratează pe cititori ca fiind neinformați.
⬤ Stilul academic poate să nu fie pe placul tuturor cititorilor care caută o relatare bazată pe narațiune.
⬤ Percepută ca fiind prea complexă pentru unii, ceea ce o face greu de parcurs.
(pe baza a 7 recenzii ale cititorilor)
Blue Helmets and Black Markets
Bătălia din 1992-1995 pentru Sarajevo a fost cel mai lung asediu din istoria modernă. A fost, de asemenea, cea mai internaționalizată, atrăgând un contingent vast de lucrători umanitari, soldați ONU, jurnaliști, contrabandiști și spărgători de embargou. Orașul s-a aflat în centrul atenției presei mondiale, devenind cea mai vizibilă față a conflictului de după Războiul Rece și a intervenției umanitare. Cu toate acestea, unele activități critice au avut loc în culise, departe de camerele de luat vederi, inclusiv comerțul clandestin extins peste liniile de asediu, furtul și deturnarea de ajutoare și complicitatea forțelor de menținere a păcii pe piața neagră.
În cartea Blue Helmets and Black Markets (Căști albastre și piețe negre), Peter Andreas urmărește interacțiunea dintre aceste activități formale din prima scenă și cele informale din culise, susținând că acest lucru a creat și a susținut o economie de război criminalizată și a prelungit conflictul într-un mod care a servit diferitelor interese ale tuturor părților. Deși marea majoritate a locuitorilor din Sarajev s-au luptat pentru supraviețuirea zilnică și au trăit într-o stare de teroare, asediul a fost foarte profitabil pentru unii actori-cheie locali și internaționali. Această situație a lăsat, de asemenea, o moștenire puternică pentru reconstrucția postbelică: noi elite au apărut prin intermediul profiturilor de război, iar o economie ilicită a înflorit parțial pe baza rețelelor de contrabandă construite în timpul războiului. Andreas arată cum și de ce internaționalizarea asediului a schimbat repertoriile meșteșugurilor de asediu și ale apărărilor de asediu și a modificat calculele strategice atât ale asediatorilor, cât și ale asediaților. Experiența de la Sarajevo ilustrează în mod dramatic faptul că, la fel cum schimbările în tehnologia armelor au transformat războiul de asediu de-a lungul timpului, la fel s-a întâmplat și cu sosirea CNN, a ONG-urilor, a telefoanelor prin satelit, a forțelor de menținere a păcii ale ONU și a convoaielor de ajutor.
Bazându-se pe interviuri, reportaje, jurnale, memorii și alte surse, Andreas documentează supraviețuirea în Sarajevo pe timp de război și limitele, contradicțiile și consecințele neintenționate ale intervenției internaționale. Concluzionând cu o comparație a bătăliei pentru Sarajevo cu asediile de la Leningrad, Groznîi și Srebrenica și, mai recent, Falluja, Căștile albastre și piețele negre reprezintă o contribuție majoră la înțelegerea războaielor urbane contemporane, a economiilor de război și a repercusiunilor politice ale acțiunii umanitare.
© Book1 Group - toate drepturile rezervate.
Conținutul acestui site nu poate fi copiat sau utilizat, nici parțial, nici integral, fără permisiunea scrisă a proprietarului.
Ultima modificare: 2024.11.08 07:02 (GMT)