Recenzii ale cititorilor
Rezumat:Cartea este foarte apreciată pentru prezentarea sa frumoasă și conținutul pătrunzător privind aspectele culturale ale unei țări neutre în timpul Războiului Rece. Mulți cititori o consideră inspirată și potrivită pentru expunerea pe măsuța de cafea. Cu toate acestea, există o plângere notabilă cu privire la problemele de livrare care au dus la deteriorarea exemplarelor.
Avantaje:Frumos prezentată, perspective culturale bogate, inspiratoare pentru călătorii, material introductiv excelent, imagini de înaltă calitate, eseuri captivante.
Dezavantaje:Unele exemplare au sosit deteriorate, provocând dezamăgire în ciuda calității cărții.
(pe baza a 9 recenzii ale cititorilor)
Titlul original:
Toward a Concrete Utopia: Architecture in Yugoslavia, 1948-1980
Conținutul cărții:
În arhitectura „celei de-a treia căi” din Iugoslavia, brutalismul întâlnește fantasticul
Strânsă între cele două blocuri rivale ale Războiului Rece, arhitectura iugoslavă a aderat în mod constant la o traiectorie modernistă. Ca națiune fondatoare a Mișcării țărilor nealiniate, Iugoslavia a devenit un exportator major de arhitectură modernistă în Africa și Orientul Mijlociu într-o lume postcolonială. Îmbinând o varietate de tradiții locale și influențe internaționale contemporane în contextul unui socialism iugoslav unic, adesea descris drept „a treia cale”, arhitecții locali au produs un veritabil „univers paralel” al arhitecturii moderne în cei 45 de ani de existență a țării. Acest ansamblu remarcabil de lucrări a stârnit un interes internațional recurent, însă un studiu interpretativ riguros nu s-a materializat până acum în Statele Unite.
Publicată în legătură cu o expoziție majoră despre producția arhitecturală a Iugoslaviei între 1948 și 1980, aceasta este prima publicație care prezintă un corp insuficient studiat, dar important al arhitecturii moderniste. Cuprinzând noi studii și materiale de arhivă inedite, această publicație bogat ilustrată aruncă lumină asupra conceptelor ideologice cheie ale arhitecturii, urbanismului și societății iugoslave prin aprofundarea proiectelor excepționale și a figurilor-cheie ale epocii, printre care Bogdan Bogdanovic, Zoran Bojovic, Drago Galic, Janko Konstantinov, Georgi Konstantinovski, Niko Kralj, Boris Magaš, Juraj Neidhardt, Jože Plecnik, Svetlana Kana Radevic, Edvard Ravnikar, Vjenceslav Richter, Milica Šteric, Ivan Štraus și Zlatko Ugljen.
