Ce datorăm

Recenzii ale cititorilor

Cartea „What We Owe” prezintă o narațiune emoționantă centrată pe Nahid, o refugiată iraniană bolnavă în fază terminală, în timp ce navighează prin trecutul său dureros, relațiile sale influențate de traume și complexitatea maternității. În timp ce scrierile sunt apreciate pentru frumusețea și profunzimea lor, personajele, în special Nahid, sunt adesea descrise ca fiind antipatice, ceea ce duce la sentimente contradictorii în rândul cititorilor.

O scriere incredibilă care captivează cititorii, oferind reflecții profunde asupra pierderii, maternității și experienței imigranților. Proza este caracterizată ca fiind frumoasă și emoționantă, oferind o explorare emoționantă a complexităților vieții. Cititorii apreciază narațiunea multistratificată care împletește teme ale luptelor personale și politice.

Nahid este portretizată ca o protagonistă antipatică, ceea ce duce la o deconectare pentru unii cititori care consideră că este dificil să empatizeze cu ea. Narațiunea este adesea descrisă ca fiind tristă și grea, ceea ce o face o lectură intensă din punct de vedere emoțional, care ar putea să nu placă tuturor. În plus, unii recenzenți observă o lipsă de nuanță în portretizarea personajelor, consolidând stereotipurile negative despre imigranți.

(pe baza a 35 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

What We Owe

Conținutul cărții:

Câștigător al Premiului literar Dayton pentru pace

"Acest roman, de abia 200 de pagini, este imposibil de fixat sau categorizat. Este despre mame și fiice, națiune și exil, și despre calea de urmat cu speranță și durere. Este o capodoperă.” - Tayari Jones, «My culture fix,» The Times (UK)

Un roman care ne cere să ne gândim: ce le transmitem copiilor noștri? Ce le datorăm celor pe care îi iubim? Și fără rădăcini, poți fi vreodată cu adevărat liber?

Nahid mai are șase luni de trăit. Sau cel puțin așa spun medicii. La cincizeci de ani, ea nu este străină de pierderi. Dar acum, când se află pe marginea prăpastiei propriei morți - tocmai când a aflat că fiica ei, Aram, este însărcinată cu primul ei copil - Nahid este cuprinsă atât de o furie nouă, cât și de o furie latentă de mult timp. Viața ei de acasă, în Iran, și cea de refugiată în Suedia, au fost despre supraviețuire cu orice preț. Ea nu știe cum să trăiască cu adevărat; nu a avut niciodată capacitatea sau ocazia să învețe.

Aceasta este o poveste extraordinară despre exil, dislocare și câmpurile minate emoționale dintre mame și fiice; o poveste de dragoste, vinovăție și vise pentru un viitor mai bun, care vibrează atât de durere, cât și de o bucurie de a trăi de nepotolit. Cu onestitatea sa uimitoare, spiritul său întunecat și impulsul său irezistibil, Ceea ce datorăm introduce o nouă voce feroce și necesară în ficțiunea internațională.