Ce s-a întâmplat cu Biserica Romano-Catolică? What Now? Un memoriu instituțional și personal

Recenzii ale cititorilor

Cartea lui Gabriel Moran „Ce s-a întâmplat cu Biserica Romano-Catolică?” explorează în mod critic provocările cu care se confruntă Biserica Romano-Catolică, pe baza experienței sale vaste și a studiilor sale. El ridică întrebări provocatoare cu privire la structura, autoritatea și comunitatea bisericii, cu scopul de a redefini rolul Bisericii în societatea contemporană. Scrierea combină reflecțiile personale cu perspicacitatea academică, făcând-o deopotrivă captivantă și accesibilă.

Cartea este pătrunzătoare și provoacă la reflecție, oferind sugestii radicale, dar fundamentale pentru Biserică. Ea se conectează profund cu experiențele cititorilor și sfidează viziunile tradiționale, pledând pentru o „comunitate a comunităților”. Scrisul lui Moran este personal, aproape poetic uneori, făcând ideile complexe accesibile și captivante. Mulți cititori, în special cei familiarizați cu istoria Bisericii, găsesc încurajare și inspirație în ideile sale.

Unii cititori pot considera că viziunea lui Moran este idealistă și are nevoie de strategii practice de implementare. Sugestiile drastice de reformă, cum ar fi o preoție temporară și abolirea clerului, ar putea să nu rezoneze cu toată lumea. În plus, există temeri că schimbările propuse ar putea fi prea ambițioase având în vedere starea actuală a Bisericii.

(pe baza a 6 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

What Happened to the Roman Catholic Church? What Now?: An Institutional and Personal Memoir

Conținutul cărții:

Ce s-a întâmplat cu Biserica Romano-Catolică? What Now? este o critică radicală a Bisericii Romano-Catolice, combinată cu câteva sugestii radicale de abordare a problemelor acesteia. Cartea este înrădăcinată în tradiția Bisericii, la care autorul apelează într-un mod creativ. Primele trei capitole trasează istoria Bisericii Romano-Catolice din 1945 până în perioada crucială a anilor 1960. Celelalte nouă capitole examinează diverse probleme apărute după reformele parțiale ale Conciliului Vatican II din 1962-1965, Până la mijlocul anilor 1970, Biserica a fost grav divizată, iar ruptura nu a fost niciodată vindecată. Milioane de romano-catolici care au fost dezamăgiți de direcția pe care a luat-o Biserica au încetat să mai fie membri practicanți. Mulți oameni sunt sceptici cu privire la viitorul Bisericii. O atitudine pozitivă față de Biserică pe care a generat-o Papa Francisc a fost.

În mare parte ascunsă de scandalul abuzurilor sexuale ale clerului. Această problemă necesită o examinare profundă a structurii Bisericii. Autorul propune o modalitate de a păstra funcția preoției, eliminând în același timp o clasă clericală. Esența cărții este că la baza învățăturii Bisericii stau două concepte, revelația și legea naturală, care au mare nevoie de o critică istorică și filosofică. Revelația este rareori examinată din cauza presupunerii larg răspândite că aceasta a fost clarificată la Conciliul Vatican II. Autorul susține că Conciliul nu s-a confruntat niciodată cu întrebarea ce este revelația divină, de unde provine aceasta și limitarea semnificației sale în prezent. Utilizarea de către Biserică a conceptului de drept natural necesită un studiu istoric și filosofic mult mai bun decât cel oferit de scriitorii catolici pe această temă. Aceste două concepte sunt centrale pentru pozițiile oficiale ale Bisericii Romano-Catolice privind avortul, homosexualitatea și problemele legate de sfârșitul vieții care sunt discutate în carte. În propunerea schimbărilor organizaționale, autorul pornește de la descrieri ale celei mai vechi biserici. Aceasta era un grup de bărbați și femei care împărțeau o masă specială, ascultau povești și scrieri despre fondatorul lor și făceau lucrări care răspundeau nevoilor fizice și spirituale ale oamenilor. Caracterul distinctiv al bisericii era comunitatea, însă, pe măsură ce biserica s-a răspândit rapid și a atras mulți convertiți, sentimentul de comunitate a fost dificil de păstrat.

Această carte examinează natura comunității înainte de a propune modul în care Biserica ar putea fi o comunitate a comunităților. Ultimul capitol al cărții descrie o formă democratică a Bisericii.

Ceea ce nu a fost posibil în cea mai mare parte a istoriei, dar acum este posibil și necesar.