Ceață și ceață în pictura britanică și europeană: Fuseli, Friedrich, Turner, Monet și contemporanii lor

Titlul original:

Mist and Fog in British and European Painting: Fuseli, Friedrich, Turner, Monet and Their Contemporaries

Conținutul cărții:

Ceața și ceața generează fascinație și mister, atrăgând prin vălurile lor rarefiate și stările lor vaporoase, și sunt materia viselor și viziunilor.

„Ceața timpului” și «în ceață» sunt expresii comune care demonstrează asocierea îndelungată a ceții cu trecerea timpului, cu capriciile memoriei și cu sentimentele de incertitudine. Ceața și ceața întunecă, ascund, iar când se risipesc, dezvăluie.

Atmosfera vaporoasă din artă și din viață maschează răul și poate provoca presimțiri de moarte. De asemenea, a fost folosită în artă pentru a transmite splendoarea lumii spirituale și teroarea supranaturalului. Semnificațiile metaforice pe care le-au dobândit ceața și bruma, încurajate de natura lor nedeterminată și tranzitorie, precum și emoțiile pe care le stârnesc, sunt evidențiate în mod diferit în operele marilor artiști și ale contemporanilor lor.

Această carte se concentrează pe ceață și brumă de la sfârșitul secolului al XVIII-lea până la începutul secolului al XX-lea, în locurile în care acestea au proliferat cel mai mult. Exemple de literatură care utilizează ceața și bruma ca metaforă și alegorie, din antichitate până la Joseph Conrad, servesc la amplificarea multora dintre picturile discutate.