Cele două probleme fundamentale ale teoriei cunoașterii

Recenzii ale cititorilor

Cartea „Cele două probleme fundamentale ale teoriei cunoașterii” de Karl Popper este foarte apreciată pentru profunzimea intelectuală și relevanța sa, în special în ceea ce privește perspectivele sale asupra metodei științifice și filosofiei. Cu toate acestea, cartea este remarcată pentru complexitatea și densitatea argumentelor sale logice, care pot pune cititorii la încercare.

⬤ Karl Popper este lăudat drept unul dintre cei mai înțelepți filosofi ai secolului XX.
⬤ Cartea dezvăluie perspective cruciale legate de cercetarea științifică, falsificabilitate și problemele inducției și demarcației, care sunt fundamentale pentru filosofia lui Popper.
⬤ Este în sfârșit disponibilă în limba engleză, ceea ce o face accesibilă unui public mai larg.
⬤ Conține argumente strălucitoare și introduceri clare la temele centrale.
⬤ Valoroasă pentru cercetătorii serioși și fanii lui Popper, oferind o perspectivă timpurie asupra gândurilor sale cu privire la diverse probleme filosofice.

⬤ Cartea este considerată dificil de citit datorită argumentelor sale extrem de tehnice și logice.
⬤ Secțiuni vaste pot necesita un efort semnificativ și înțelegere din partea cititorului.
⬤ Complexitatea poate descuraja cititorii ocazionali sau pe cei care nu sunt familiarizați cu conceptele filosofice.

(pe baza a 8 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

The Two Fundamental Problems of the Theory of Knowledge

Conținutul cărții:

Într-o scrisoare din 1932, Karl Popper descria Die beiden Grundprobleme der Erkenntnistheorie - Cele două probleme fundamentale ale teoriei cunoașterii - ca „... un copil al crizelor, mai ales al... crizei fizicii”.

În sfârșit disponibilă în limba engleză, aceasta este o contribuție majoră la filosofia științei, epistemologie și filosofia secolului XX în general.

Cele două probleme fundamentale ale cunoașterii care se află în centrul cărții sunt problema inducției, conform căreia, deși suntem capabili să observăm doar un număr limitat de evenimente particulare, știința avansează totuși afirmații universale nerestricționate; și problema demarcației, care solicită o linie de separare între știința empirică și non-știință.

Popper încearcă să rezolve aceste două probleme fundamentale prin celebra sa teorie a falsificabilității, argumentând că inferențele făcute în știință nu sunt inductive, ci deductive; știința nu pornește de la observații pentru a le generaliza, ci de la probleme, pe care le atacă cu conjecturi îndrăznețe.

Cele două probleme fundamentale ale teoriei cunoașterii este o lectură esențială pentru oricine este interesat de Karl Popper, de istoria și filosofia științei, precum și de metodele și teoriile științei însăși.