Cetatea lui Dumnezeu

Recenzii ale cititorilor

Recenziile la „Orașul lui Dumnezeu” de Sfântul Augustin reflectă un amestec de apreciere pentru semnificația sa istorică și teologică, alături de critici legate de prezentare și accesibilitate. Mulți recenzenți laudă intuițiile, profunzimea și influența lui Augustin asupra gândirii moderne, în timp ce alții își exprimă îngrijorarea cu privire la claritatea traducerilor și a formatelor fizice.

⬤ Oferă o perspectivă profundă asupra creștinismului timpuriu și a gândirii lui Augustin.
⬤ Context istoric bogat privind cultura romană târzie.
⬤ Interesant pentru cititorii interesați de filosofie și teologie.
⬤ Unele ediții sunt ușor de utilizat, cu o prezentare bună.
⬤ Acces accesibil la conținutul clasic.

⬤ Probleme legate de fidelitatea traducerii și lipsa adnotărilor.
⬤ Lungimea și densitatea textului pot fi deranjante; unii îl consideră plictisitor.
⬤ Probleme de formatare fizică: dimensiunea fontului și calitatea legăturii pot fi problematice în unele versiuni.
⬤ Unii cititori consideră că argumentele lui Augustin sunt greu de urmărit sau învechite.

(pe baza a 51 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

The City of God

Conținutul cărții:

Despre cetatea lui Dumnezeu împotriva păgânilor (latină: De civitate Dei contra paganos), adesea numită Cetatea lui Dumnezeu, este o carte de filosofie creștină scrisă în latină de Augustin de Hippo la începutul secolului al V-lea d.Hr. Cartea a fost un răspuns la acuzațiile potrivit cărora creștinismul a provocat declinul Romei și este considerată una dintre cele mai importante lucrări ale lui Augustin, aflându-se alături de Confesiuni, Enchiridion, Despre doctrina creștină și Despre Trinitate. Ca operă a unuia dintre cei mai influenți Părinți ai Bisericii, Orașul lui Dumnezeu este o piatră de temelie a gândirii occidentale, expunând multe chestiuni de teologie, cum ar fi suferința celor drepți, existența răului, conflictul dintre liberul arbitru și omnisciența divină și doctrina păcatului originar.

Cartea prezintă istoria omenirii ca un conflict între ceea ce Augustin numește Cetatea pământească (adesea denumită colocvial Cetatea omului, dar niciodată de către Augustin) și Cetatea lui Dumnezeu, un conflict care este destinat să se încheie cu victoria celei din urmă. Cetatea lui Dumnezeu este marcată de oameni care renunță la plăcerile pământești pentru a se dedica adevărurilor eterne ale lui Dumnezeu, revelate acum pe deplin în credința creștină. Cetatea pământească, pe de altă parte, este formată din oameni care s-au cufundat în grijile și plăcerile lumii prezente, trecătoare.

Acest concept de istorie mondială ghidată de Providența Divină într-un război universal între Dumnezeu și Diavol face parte din doctrina oficială a Bisericii Catolice, așa cum a fost declarat cel mai recent în documentul Gaudium et Spes al Conciliului Vatican II: "Biserica... consideră că în Domnul și Stăpânul ei cel mai binevoitor poate fi găsită cheia, punctul central și scopul omului, precum și al întregii istorii umane... întreaga viață umană, fie ea individuală sau colectivă, se arată a fi o luptă dramatică între bine și rău, între lumină și întuneric... Domnul este țelul istoriei umane, punctul focal al dorințelor istoriei și civilizației, centrul rasei umane, bucuria fiecărei inimi și răspunsul la toate aspirațiile sale".