Evaluare:
Something Like Home este un roman-in-verse care spune povestea emoționantă a Laurei, o tânără fată care se confruntă cu consecințele apelului la 911 pentru părinții ei, care se luptă cu abuzul de substanțe. Trimisă să locuiască cu mătușa ei, pe care abia o cunoaște, Laura navighează printre emoții complexe, relații și conceptul de „acasă”, în timp ce încearcă să se reconecteze cu părinții ei. Prin intermediul temelor legate de dependență, îngrijirea rudelor și găsirea apartenenței, cartea rezonează profund atât cu cititorii din clasa mijlocie, cât și cu adulții.
Avantaje:Cartea este scrisă frumos în versuri, ceea ce o face o lectură accesibilă și captivantă. Ea abordează cu sensibilitate și profunzime subiecte grele precum dependența, dinamica familiei și sănătatea emoțională. Personajul Laurei este relatabil, iar călătoria ei de a face față schimbării și de a găsi sprijin este înduioșătoare. Includerea unor teme și personaje diverse, precum și reprezentarea experiențelor din centrele de plasament, adaugă o valoare semnificativă narațiunii. Cititorii apreciază rezonanța emoțională și explorarea puternică a perspectivelor copiilor în circumstanțe dificile.
Dezavantaje:Unii cititori pot găsi controversate temele reprezentării LGBTQ+ și ale pronumelor preferate, considerându-le inadecvate pentru literatura pentru copii. În plus, în timp ce mulți apreciază cartea pentru profunzimea sa emoțională, câțiva s-ar putea simți copleșiți de subiectele grele abordate, care ar putea fi prea intense pentru publicul tânăr.
(pe baza a 23 recenzii ale cititorilor)
Something Like Home
Un roman emoționant în versuri în care un câine pierdut ajută o fată singură să găsească drumul spre casă, spre familia ei... doar pentru ca, pe parcurs, să-și găsească familia unul în celălalt. De la autoarea cărții Iveliz Explains It All, câștigătoare a premiului Newbery Honor.
"Credeți-mă: această carte vă va atinge inima." --Barbara O'Connor, autoarea bestsellerului New York Times Wish
Titi Silvia mă lasă singură să despachetez,.
Dar nu e ca și cum aș fi adus o grămadă de lucruri.
Cum te pregătești pentru nepregătit?
Cum să-ți bagi toată viața într-o singură geantă?
Și cum ar trebui să am încredere în serviciile sociale.
Când ei nu au încredere nici în mine?
Laura Rodrguez Coln are un plan: indiferent de ce spun adulții, ea va locui din nou cu părinții ei. O puteți condamna? E greu să-ți faci prieteni ca copil nou la școală. Și, deși e bine să stea la mătușa ei, nu e la fel ca în propriul ei spațiu.
Așa că atunci când Laura găsește un cățeluș, i se pare că a fost soarta. Dacă îl poate dresa pentru a deveni un câine de terapie, atunci poate i se va permite să își viziteze părinții. Poate câinele îi va ajuta să se facă bine și lucrurile vor reveni în sfârșit la normal.
La urma urmei, cum le explici celorlalți că, tehnic, ești un copil adoptat, chiar dacă locuiești cu mătușa ta? Și cel mai important... cum explici că nu ești acolo unde ți-e locul și că vrei doar să mergi acasă?
© Book1 Group - toate drepturile rezervate.
Conținutul acestui site nu poate fi copiat sau utilizat, nici parțial, nici integral, fără permisiunea scrisă a proprietarului.
Ultima modificare: 2024.11.08 07:02 (GMT)