Chasing Automation: Politica tehnologiei și a locurilor de muncă din anii '20 până la Marea Societate

Recenzii ale cititorilor

Cartea „Chasing Automation” de Jerry Prout explorează lupta istorică dintre conducerea corporațiilor, forța de muncă și guvern, din anii 1920 până în anii 1960, în vederea valorificării inovației tehnologice. Cartea evidențiază contribuțiile diferitelor figuri influente și prezintă relevanța continuă a acestei dinamici în economia de astăzi, în special în ceea ce privește inteligența artificială avansată.

Cartea este bine documentată și oferă o perspectivă istorică captivantă, făcând accesibile aspecte complexe. Autorul evidențiază cu abilitate rolurile unor figuri istorice atât cunoscute, cât și mai puțin cunoscute, oferind o perspectivă profundă asupra dezbaterii în curs privind inovarea și implicațiile sale socio-economice.

În recenzie nu au fost menționate dezavantaje specifice, dar s-ar putea deduce că cititorii care caută un accent contemporan asupra tehnologiei ar putea găsi contextul istoric mai puțin direct aplicabil problemelor actuale.

(pe baza a 1 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Chasing Automation: The Politics of Technology and Jobs from the Roaring Twenties to the Great Society

Conținutul cărții:

Chasing Automation spune povestea modului în care un grup de politicieni cu spirit reformator din perioada de apogeu a proeziei industriale a Americii (1921-1966) a încercat să planifice viitorul tehnologic. Începând cu Warren G. Harding și conferința pe care a convocat-o în 1921, Jerry Prout analizează modul în care sistemul politic american s-a confruntat cu șomajul cauzat de automatizare. Atât liberalii, cât și conservatorii au vorbit despre rolul crucial al tehnologiei în creșterea economică și despre necesitatea de a găsi locuri de muncă pentru șomeri, iar Prout arată cum disputele lor s-au axat pe mijloacele de atingere a acestor obiective comune și pe barierele care au stat în calea lor.

Această istorie politică evidențiază traiectoriile a doi oameni de știință importanți ai perioadei, Norbert Wiener și Vannevar Bush, care au urmat căi foarte diferite. Wiener a început să dezvolte în liniște limbajul său cibernetic în anii 1920, deși efectele sale nu vor fi realizate până la sfârșitul anilor 1940. Bush, mai pragmatic, a fost chemat de FDR să organizeze comunitatea științifică, iar succesul său final - Proiectul Manhattan - este emblematic pentru aroganța tehnologică a epocii.

Chasing Automation arată că, pe măsură ce productivitatea industrială americană a crescut dramatic, sistemul politic a fost la mila avansului constant al tehnologiei de înlocuire a locurilor de muncă. În cele din urmă, imprevizibilitatea progresului tehnologic a reprezentat cea mai formidabilă provocare. Reformatorii nu au reușit să creeze o agenție federală de planificare, dar au creat o plasă de siguranță durabilă de legi de care lucrătorii continuă să beneficieze și astăzi, când ne confruntăm cu un nou val de automatizare și inteligență artificială.