Cinema Pessimism: O teorie politică a reprezentării și a reciprocității

Titlul original:

Cinema Pessimism: A Political Theory of Representation and Reciprocity

Conținutul cărții:

Reprezentarea estetică și cea politică sunt adesea tratate separat, însă această carte susține că filmul oferă o perspectivă unică prin care se pot înțelege pericolele pentru egalitate și libertate care pândesc politica reprezentativă. Problemele potențiale ale democrației reprezentative au fost îndelung dezbătute: cultivă ea apatia și descurajează participarea cetățenilor? Ce înseamnă să fii fidel sau bine reprezentat într-o democrație? Și cum se poate obține o reprezentare adecvată, semnificativă? Aici, aceste întrebări sunt abordate dintr-o nouă perspectivă.

Reprezentarea, susține Joshua Foa Dienstag, poate crea iluzia libertății și a reciprocității în locul lucrurilor reale, iar atât în cinematografie, cât și în politică, ceea ce ne face plăcere nu este același lucru cu ceea ce ne asigură sau ne susține existența ca cetățeni liberi și egali. După cum arată această carte, există pericole politice care nu sunt vizibile în cadrul dezbaterilor actuale privind reprezentarea democratică, pericole pe care le putem înțelege mai bine și pe care putem contribui la minimizarea lor luând în considerare modul în care ființele umane interacționează, din punct de vedere emoțional, cu reprezentările lor cinematografice.

Dienstag analizează o serie de filme care se confruntă în mod direct cu probleme de reprezentare (Her, Blade Runner, The Man Who Shot Liberty Valance, Melancholia și seria de documentare Up) pentru a diagnostica aceste pericole și a lua în considerare cea mai bună modalitate de a răspunde la ele. Fiecare capitol analizează un anumit film ca fiind emblematic pentru o concepție sau o problemă diferită a reprezentării, adesea ignorată de dezbaterile politice principale (cum ar fi reciprocitatea, fericirea, limitele, răul) pentru a arăta că relația dintre reprezentare și libertate este plină de tensiuni. Această carte continuă lucrarea inovatoare anterioară a lui Dienstag privind pesimismul filosofic, înțeles nu ca ceva deznădăjduit, ci ca o respingere a ideii că aceste tensiuni necesare pot fi vindecate. În cele din urmă, Dienstag încearcă să apere un tip de politică pesimistă care ar putea produce un tip mai bun de reprezentare democratică decât ceea ce avem astăzi.