Titlul original:
The Cinema of Things: Globalization and the Posthuman Object
Conținutul cărții:
Această carte explorează zonele de frontieră dintre viață și non-viață, așa cum sunt reprezentate în cinematografie de la sfârșitul secolului al XIX-lea, când Franța conducea industria cinematografică mondială, până în primele decenii ale secolului al XXI-lea, când piețele cinematografice mondiale sunt dominate de Hollywood. Informat atât de Internetul lucrurilor, cât și de Parlamentul lucrurilor, The Cinema of Things examinează reprezentările cinematografice ale modurilor în care ființele umane sunt angajate în mod protetic cu viața dincolo de sine în era globală: prin hiperconsum; prin structuri de obiectivare rasială și sexuală care reduc persoanele desemnate drept "alții+? la obiecte de fascinație, satisfacție sexuală, război sau muncă; și prin tehnologia informației care înlocuiește acțiunea umană cu codificarea.
Cultura de consum, o caracteristică cheie a globalizării, presupune că trebuie să ne completăm cu bunuri fără de care am fi incompleți: însă aceste proteze, în loc să ne îmbunătățească, sfârșesc prin a crea insuficiențele pe care erau menite să le depășească. Suntem înghițiți de obiecte, în măsura în care noi înșine devenim obiecte.
În același timp, obiectele, în special obiectele tehnologice, devin din ce în ce mai autonome, asumându-și roluri care altădată erau rezervate acțiunii umane. Noi devenim obiectele globalizării, iar cinematografia reprezintă în mod imaginativ această transformare, dar ne oferă și posibilitatea de a ne păstra umanitatea în acest proces.
