Cloroza

Titlul original:

Chlorosis

Conținutul cărții:

"Atât de des urgențele noastre se răstoarnă în absurdități. Lirica se transformă în glumă și apoi în elegie combativă. Astfel, în Chlorosis de Flatt și Mund, o lume muribundă devine o colaborare dinamică. Având în vedere opțiunile care ne fac să "ne îndreptăm spre stagnare", această poezie reanimează și aruncă culoare și lumină pe un orizont întunecat. Ne poate salva poezia? Poate că nu. Dar poate că ceea ce ne trebuie acum este hrană, nu mântuire. Deopotrivă palidă și delicată, Chlorosis susține mărturia necesară pentru acest moment. Acum, în această "dimensiune fugitivă", suntem purtați de "o violență absentă", "nemișcați și treji pentru ceea ce ne lipsește / din care să ieșim." - Elizabeth Robinson.

"În aceste poeme, Michael Flatt și Derrick Mund pâlpâie între ecrane digitale și peisaje care se prăbușesc imperceptibil pentru a crea o serie de priviri fără nume aruncate către un abis psihic contemporan. Aici, Chlorosis se citește ca un șir de pastorale legate între ele - elogiind sufrageria unei inimi americane frânte - stârnite de roiuri de praf luminate de soare și de o teamă moale, semi-urbană." -- Janaka Stucky.

"Chlorosis este un experiment emoționant în ceea ce privește utilizarea "noi" poetic într-o perioadă de criză. "Noi" este foarte strâns - de obicei înseamnă doar două persoane. Membrii componenți ai acelui "noi" scriu unul pentru celălalt, ca unul pentru celălalt și unul pentru celălalt. Și pe măsură ce analizează împreună o lume în care nu există niciun răgaz în fața dezastrului care se apropie, acel "noi" devine un pivot mic și agil pentru clarificări neașteptate și, de asemenea, pentru testarea unor ritmuri timide - ambele lucruri de care vom avea nevoie cu toții, de acum înainte." - Christopher Nealon.

Cu Chlorosis - o boală a frunzelor plantelor cauzată de lipsa luminii, tradusă literal prin "boala verde" - Flatt și Mund explorează dificultățile de a găsi și susține dragostea în mijlocul diverselor toxicități ale antropocenului: violență lentă, catastrofă ecologică, malaise economic, memorie culturală poluată, abjecție digitală etc. Alternând între adresarea lirică și observația obiectivistă, această colecție de poeme fără titlu colaborează și cu voci din domeniile ecopoeticii și noului materialism. În această colaborare, pronumele la persoana întâi se destramă activ, alert și inegal, alături de colapsul generalizat. Cu toate acestea, dragostea - dragostea umanistă, dragostea romantică, dragostea frățească - nu este niciodată departe de vedere.