Evaluare:
Cartea lui Emily Noyes Vanderpoel este celebrată pentru abordarea sa analitică profundă a teoriei culorilor, având semnificație atât ca artefact istoric, cât și ca ghid practic. În timp ce mulți cititori îi apreciază conținutul, unii critică calitatea cărții fizice în sine, observând probleme cu tipărirea și pagini lipsă.
Avantaje:⬤ Strălucită abordare analitică a teoriei culorilor.
⬤ Frumoase planșe color și text captivant.
⬤ Recunoașterea unei femei pionier în domeniu.
⬤ Captivant și o comoară pentru artiști și iubitorii de artă.
⬤ Excelentă referință practică pentru artiștii aspiranți.
⬤ Multe exemplare sunt slab tipărite, cu planșe alb-negru în loc de color.
⬤ Probleme cu paginile lipsă și cu controlul general al calității.
⬤ Unii cititori au considerat că este prea scumpă, mai ales pentru calitatea imprimării.
⬤ Unele recenzii au sugerat că este doar o copie scanată a originalului, cu defecte semnificative.
(pe baza a 18 recenzii ale cititorilor)
Emily Noyes Vanderpoel (1842-1939) a fost o artistă, colecționară, cercetătoare și istorică care a lucrat la începutul secolului XX. Prima și cea mai importantă lucrare a sa, Color Problems: A Practical Manual for the Lay Student of Color, oferă o prezentare cuprinzătoare a principalelor idei ale teoriei culorilor la acea vreme, precum și abordările sale extrem de originale privind analiza și interacțiunea culorilor.
Prin prisma secolului XXI, ea pare să se împiedice de designul de la mijlocul secolului și de minimalism cu zeci de ani înainte de aceste mișcări. Prezentându-și lucrarea ca pe un manual de pictură sub aparența și genul picturii florale și al artelor decorative - subiecte considerate "adecvate" pentru o femeie din vremea sa -, ea a reușit să prezinte o abordare a teoriei culorilor temeinic studiată, dar deosebit de poetică, care a fost ulterior preluată și popularizată de bărbați și a devenit omniprezentă în departamentele de artă contemporană. Inventivitatea sa remarcabilă strălucește într-o serie de pătrate grilate, fiecare de 10 x 10, care analizează proporțiile de culoare derivate din obiecte reale: Plăci asiriene, covoare persane, o cutie de mumie egipteană și chiar o ceașcă de ceai și o farfurioară.
Vanderpoel avea o cunoaștere profundă a ceramicii și a analizat multe piese din colecția sa personală. Ea lasă procesul său relativ misterios, dar ceea ce este clar, după cum notează istoricul și bloggerul de știință John Ptak, este că Vanderpoel "nu a căutat atât de mult să analizeze componentele culorii în sine, ci mai degrabă să cuantifice efectul interpretativ general al culorii asupra imaginației".
© Book1 Group - toate drepturile rezervate.
Conținutul acestui site nu poate fi copiat sau utilizat, nici parțial, nici integral, fără permisiunea scrisă a proprietarului.
Ultima modificare: 2024.11.08 07:02 (GMT)