Complicitatea cu răul

Recenzii ale cititorilor

Cartea oferă o descriere detaliată a crizelor din Iugoslavia, Rwanda și Darfur, concentrându-se asupra rolului ONU, dar suferă din cauza organizării confuze și a succesiunii capitolelor, în special în a doua jumătate. Este văzută ca fiind educativă, dar are recepții mixte în ceea ce privește analiza sa a conflictelor istorice.

Oferă o cronică succintă și ușor de înțeles a crizei iugoslave, conține informații valoroase și este educativă, bazată pe relatări faptice. Este utilă pentru înțelegerea rolului istoric al ONU și a perspectivelor critice asupra eficacității sale.

Secvențele confuze ale capitolelor fac dificilă urmărirea narațiunilor genocidelor din Rwanda și Darfur. Organizarea este mai puțin clară în a doua jumătate, iar unii cititori consideră interpretările autorului prea simpliste sau prea disprețuitoare față de contextele istorice mai profunde.

(pe baza a 5 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Complicity with Evil

Conținutul cărții:

Un corespondent străin experimentat arată cum ONU își privilegiază propria neutralitate și propriile interese în detrimentul misiunii sale fondatoare de a proteja umanitatea, cu consecințe tragice previzibile

De la câmpurile de exterminare din Rwanda și Srebrenica de acum un deceniu la cele din Darfur de astăzi, Organizația Națiunilor Unite a eșuat în mod repetat în confruntarea cu genocidul. Acest lucru este evidențiat, susține autorul și jurnalistul Adam LeBor, într-un document din mai 1995 al lui Yasushi Akashi, cel mai înalt oficial ONU din teren în timpul războaielor iugoslave, în care acesta refuza să autorizeze atacuri aeriene împotriva sârbilor de teamă că acestea l-ar "slăbi" pe Milosevic. Mai recent, în 2003, rapoartele urgente ale oficialilor ONU din Sudan care detaliau atrocitățile din Darfur au fost ignorate timp de un an pentru că erau incomode din punct de vedere politic.

Această carte este prima care examinează în detaliu rolul crucial al Secretariatului, relația acestuia cu Consiliul de Securitate și eșecul oficialilor ONU de a se confrunta cu genocidul. LeBor susține că ONU trebuie să revină la principiile sale fondatoare, să adopte o poziție morală și să stabilească agenda Consiliului de Securitate, în loc să urmeze doar exemplul marilor puteri. LeBor se bazează pe zeci de interviuri directe cu oficiali ONU, actuali și foști, și diplomați internaționali precum Madeleine Albright, Richard Holbrooke, Douglas Hurd și David Owen.

Această carte va stabili termenii discuției atunci când secretarul general al ONU, Kofi Annan, se va retrage pentru a face loc unui nou șef al organismului mondial, iar observatorii politici vor evalua moștenirea lui Annan și vor privi spre viitorul organizației mondiale.