Conceptualismul moscovit, 1975-1985: Cuvinte, fapte, moșteniri

Titlul original:

Moscow Conceptualism, 1975-1985: Words, Deeds, Legacies

Conținutul cărții:

Fiind ultima generație de artiști underground din Uniunea Sovietică și prima de pe scena post-sovietică, conceptualii moscoviți oferă un punct de vedere unic asupra destrămării URSS, a schimbării rolului artei neoficiale într-un stat represiv și a începutului unei noi ordini mondiale atât în artă, cât și în politică. Oferind o contra-narațiune la tradiția realismului socialist care domină istoria artei sovietice, această carte oferă o perspectivă asupra producției și activismului artiștilor experimentali care au lucrat la Moscova în timpul acestui moment decisiv din istoria Rusiei.

Bazându-se pe cercetări originale ample și pe interviuri aprofundate cu artiștii originali, Nicholas demonstrează modul în care munca acestor artiști radicali și neconvenționali a sfidat autoritățile sovietice, doctrina oficială și chiar alți colegi din lumea artei nonconformiste. Ei s-au răzvrătit împotriva constrângerilor politice și artistice deopotrivă, transformând textele cotidiene și spectacolele angajate în declarații puternice de independență creativă și imaginație nestăpânită.

Spre deosebire de mulți dintre colegii lor disidenți, acești artiști au respins noțiunile elitiste despre artă de dragul artei în favoarea unui dialog mai deschis, democratic și continuu despre preocupările cotidiene. Îmbrățișarea umorului, concentrarea lor asupra semnificației reale a cuvintelor și insistența lor asupra importanței unei participări largi la crearea artei fac din acești artiști modele importante pentru provocările zilelor noastre. Legătură esențială între avangarda revoluționară și arta de protest contemporană, conceptualismul moscovit oferă lecții pentru activiștii aflați sub presiunea regimurilor autoritare din întreaga lume.

Prin evidențierea importanței râsului, a extinderii imaginative și a angajamentului direct cu cetățenii obișnuiți, această carte prezintă dovezi fascinante ale importanței protestului individual și demonstrează că arta implicată social poate fi o armă puternică pentru schimbare în construirea unei lumi mai bune.