Conspiratori ambivalenți: John Brown, cei Șase Secreți și o teorie a violenței sclavilor

Recenzii ale cititorilor

În prezent, nu există recenzii ale cititorilor. Evaluarea se bazează pe 2 voturi.

Titlul original:

Ambivalent Conspirators: John Brown, the Secret Six, and a Theory of Slave Violence

Conținutul cărții:

Relația remarcabilă dintre cei șase conspiratori care l-au ajutat pe John Brown în faimosul său raid din 1859 de la Harpers Ferry este expusă în mod dramatic în acest volum. De ce au decis acești șase aboliționiști, care erau nominal pacifiști, să subvenționeze un act de violență al negrilor? Jeffery Rossbach respinge convingerea larg răspândită că Brown i-a dominat cu personalitatea sa carismatică. Aici, el se adâncește în trecutul și convingerile membrilor celor Șase Secreți în timpul implicării lor de trei ani în plan și ne oferă, pentru prima dată, o imagine revelatoare a caracterului grupului.

Rossbach identifică setul de ipoteze rasiale și politice care se află la baza raționamentului Comitetului. El demonstrează modul în care conspiratorii, în special Parker și Higginson, și-au unit ideile despre violența politică cu cele ale jurnalistului James Redpath și ale unor lideri negri liberi din nord. În esență, cei Șase credeau că condiția sclaviei l-a făcut pe omul de culoare docil, ascultător și predispus la un comportament colectiv. Dacă sclavii se raliau stindardului insurecțional al lui Brown, au argumentat ei, actele lor violente ar avea un efect cathartic asupra caracterului și perspectivei sociale afro-americane. Conspiratorii au considerat că, așa cum dorința de a lupta pentru libertate a stat la baza caracterului anglo-american, o revoltă violentă pentru eliberarea sclavilor și uciderea opresorilor albi trebuie să servească drept primul pas al omului de culoare către asimilarea unui sistem de valori nou și mai individualist. Acest sistem ar fi mai apropiat de cel al Nordului democratic și industrial.

Depășind studiile anterioare ale istoricilor conservatori și revizioniști, Rossbach arată cum relația comitetului secret cu Brown s-a bazat pe presupuneri sociale și aspirații personale comune. El sugerează că aceștia împărtășeau un sistem de convingeri care apărea în rândul profesioniștilor urbani din noul Nord industrial. Lucrarea sa oferă o dimensiune mai completă a acestui episod-cheie din istoria americană.