Contractul civil al fotografiei

Recenzii ale cititorilor

Recenziile cărții „The Civil Contract of Photography” de Ariella Azoulay evidențiază argumentele puternice și provocatoare ale acesteia cu privire la rolul fotografiei în modelarea responsabilității și angajamentului civic. Cartea critică viziunile anterioare asupra fotografiei, în special cele ale lui Susan Sontag, și oferă o nouă perspectivă asupra modului în care privitorii se raportează la imaginile suferinței. În ciuda punctelor sale forte, unii recenzenți consideră că cartea este prea lungă și ar putea beneficia de o editare mai concisă.

⬤ Concepte puternice și provocatoare cu privire la responsabilitatea de a fi martor prin fotografie.
⬤ Foarte ușor de citit în ciuda lungimii sale.
⬤ Abordarea critică a opiniilor anterioare despre fotografie, în special a lui Sontag.
⬤ Considerată utilă în scopuri academice, cum ar fi disertațiile.

⬤ Unele capitole sunt considerate a fi lungi și lipsite de concentrare, sugerând că cartea ar putea fi mai concisă.
⬤ Aplicabilitatea argumentelor sale la o gamă mai largă de fotografii este pusă la îndoială.

(pe baza a 7 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

The Civil Contract of Photography

Conținutul cărții:

Un argument conform căruia oricine poate urmări agenția politică și rezistența prin intermediul fotografiei, chiar și cei cu o cetățenie deficitară sau inexistentă.

În această lucrare convingătoare, Ariella Azoulay reconsideră statutul politic și etic al fotografiei. Descriind relațiile de putere care susțin și fac posibile semnificațiile fotografice, Azoulay susține că oricine - chiar și un apatrid - care se adresează altora prin fotografii sau este abordat de fotografii poate deveni membru al cetățeniei fotografiei. Contractul civil al fotografiei permite oricui să urmărească agenția politică și rezistența prin intermediul fotografiei.

Fotografia, insistă Azoulay, nu poate fi înțeleasă separat de numeroasele catastrofe ale istoriei recente. Argumentele cruciale ale cărții sale se referă la două grupuri cu cetățenie defectuoasă sau inexistentă: palestinienii non-cetățeni ai Israelului și femeile din societățile occidentale. Azoulay analizează fotografiile din presa israeliană ale episoadelor violente din teritoriile ocupate și interpretează diverse fotografii ale femeilor - de la faimoasele imagini ale fotografului stop-motion Eadweard Muybridge la fotografiile din închisoarea Abu Ghraib. Azoulay pune următoarea întrebare: în ce condiții juridice, politice sau culturale devine posibil să se vadă și să se arate dezastrul care se abate asupra celor care nu pot pretinde decât o cetățenie incompletă sau inexistentă?

Bazându-se pe texte-cheie din istoria cetățeniei moderne, precum Declarația drepturilor omului, împreună cu lucrări relevante ale lui Giorgio Agamben, Jean-Fran ois Lyotard, Susan Sontag și Roland Barthes, Azoulay explorează câmpul vizual al catastrofei, nedreptății și suferinței din zilele noastre. Cartea sa este o lectură esențială pentru oricine dorește să înțeleagă dezastrele istoriei recente - și consecințele modului în care aceste evenimente și victimele lor au fost reprezentate.