Controlul imaginii: Microscopul electronic și transformarea biologiei în America, 1940-1960

Titlul original:

Picture Control: The Electron Microscope and the Transformation of Biology in America, 1940-1960

Conținutul cărții:

Două întrebări majore motivează acest studiu: Cum sunt adoptate noile dispozitive ca sisteme experimentale de către oamenii de știință? Cum afectează adoptarea de noi instrumente cunoștințele științifice? Din aceste două întrebări simple rezultă numeroase ramificații. Printre acestea se numără întrebări istorice despre cum, de către cine și de ce sunt introduse noi instrumente sau despre cum ar putea fi adoptat un alt set de instrumente, diferit, în circumstanțe sociale și culturale alternative. Întrebările filosofice includ modul în care înțelegerea științifică a lumii depinde de instrumentele și tehnicile oamenilor de știință. Întrebările sociologice se referă la aspecte precum modul în care organizarea muncii în cadrul disciplinelor și laboratoarelor și al altor instituții științifice poate depinde de echipamentul utilizat.

Toate aceste întrebări sunt abordate în această carte, care se bazează pe o serie de surse de arhivă, precum și pe literatura științifică publicată, printr-o tratare istorică detaliată a introducerii microscopului electronic și a impactului inițial asupra științelor vieții. Autorul descrie mai întâi introducerea microscopului electronic în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, apoi urmărește influența acestuia asupra divergenței ulterioare a mai multor tradiții de cercetare în domeniul științelor vieții, inclusiv ceea ce a ajuns să constituie biologia celulară. Dovezile istorice sunt discutate în lumina discuțiilor recente privind originea și natura biologiei moleculare, importanța noilor instrumente în științele vieții postbelice și natura tradițiilor de cercetare, printre altele.

Bazându-se pe tradiția pragmatistă, autorul avansează, de asemenea, un argument filosofic original cu privire la relația dintre tehnologia experimentală și schimbarea științifică, susținând că problemele legate de faptele științifice (și, de asemenea, problemele legate de organizarea socială a științei) sunt soluționate numai prin acordul asupra unor "metode de cercetare" standardizate.