Recenzii ale cititorilor
Rezumat:Cartea prezintă o serie de interviuri pătrunzătoare cu muzicianul Glenn Gould, realizate de Jonathan Cott, oferind o explorare bogată a gândurilor, filosofiilor și umorului lui Gould, ceea ce o face o lectură obligatorie pentru fanii acestuia.
Avantaje:Cartea este concisă, dar plină de filozofia și umorul lui Gould, oferind un portret vibrant al caracterului și măiestriei sale artistice. Cartea conține întrebări inteligente și un dialog captivant, făcând accesibile ideile unice ale lui Gould. Este considerată o lectură esențială pentru iubitorii muzicii sale.
Dezavantaje:Unii cititori consideră că formatul interviului poate dura uneori, mai ales dacă intervievatorul se străduiește să țină pasul cu gândurile complexe ale lui Gould. În plus, cei care nu sunt familiarizați cu opera lui Gould pot găsi anumite referințe mai puțin captivante.
(pe baza a 8 recenzii ale cititorilor)
Titlul original:
Conversations with Glenn Gould
Conținutul cărții:
Unul dintre cei mai idiosincratici și carismatici muzicieni ai secolului al XX-lea, pianistul Glenn Gould (1932-82) stătea cocoțat la pian de pe un scaun de lemn tăiat, interpretând Bach, Beethoven și Mozart la tempo-uri grăbite, cu o claritate perfectă. Un geniu ciudat și un adevărat excentric, Gould era renumit nu numai pentru darurile sale muzicale, ci și pentru comportamentul său neregulat: adesea fredona cu voce tare în timpul concertelor și apărea în frac neprimat, mănuși fără degete și paltoane de blană.
În 1964, la apogeul carierei sale controversate, a abandonat complet scena pentru a se concentra pe înregistrări și scriere. Jonathan Cott, un autor prolific și poet lăudat de Larry McMurtry drept „intervievatorul ideal”, a fost una dintre puținele persoane cărora Gould le-a acordat vreodată un interviu.
Cott a vorbit cu Gould în 1974 pentru Rolling Stone și a publicat transcrierile în două articole lungi; după moartea lui Gould, Cott a reunit aceste interviuri în Conversații cu Glenn Gould, adăugând o introducere, o selecție de fotografii, o listă a repertoriului înregistrat de Gould, o filmografie și o listă a programelor lui Gould la radio și televiziune. Un strălucit tete-a-tete în care Gould discută, printre altele, despre aversiunea sa față de sonatele pentru pian ale lui Mozart, părtinirea sa față de compozitori precum Orlando Gibbons și Richard Strauss și admirația sa față de cântăreața populară Petula Clark (și aversiunea sa față de Beatles), Conversations with Glenn Gould este considerat de mulți, inclusiv de subiect, drept cel mai bun interviu acordat vreodată de Gould și una dintre cele mai remarcabile interpretări ale sale.
