Body and Image: Explorations in Landscape Phenomenology 2
Înțelegerea și interpretarea arhitecturii, peisajelor și artei antice a fost întotdeauna privită prin prisma iconografiei - un proces cognitiv bazat pe practici tradiționale în istoria artei. Însă oamenii din antichitate nu își înscriau viziunile pe pânză, ci mai degrabă pe dealuri, pietre și câmpuri.
Astfel, Chris Tilley susține că abordarea iconografică nu reușește să înțeleagă modul în care oamenii antici interacționau cu imaginile lor. O abordare kinestezică, una care utilizează întregul corp și toate simțurile, poate aproxima mai bine semnificația pe care aceste artefacte au avut-o pentru creatorii lor și pentru privitorii de astăzi. Corpul intersectează peisajul într-o multitudine de moduri - prin efortul de a ajunge la imagine, prin unghiurile pe care le putem folosi pentru a privi, prin simțurile multiple necesare pentru interacțiune.
Tilley subliniază baza coregrafică a înțelegerii fenomenologice a peisajelor și artei antice și demonstrează puterea tezei sale prin exemple de artă rupestră și arhitectură megalitică din Norvegia, Irlanda și Suedia. Acesta este un nou model puternic al unuia dintre cei mai importanți teoreticieni contemporani în arheologie.
© Book1 Group - toate drepturile rezervate.
Conținutul acestui site nu poate fi copiat sau utilizat, nici parțial, nici integral, fără permisiunea scrisă a proprietarului.
Ultima modificare: 2024.11.08 07:02 (GMT)