Cosmopolitismul chinez: Istoria și filosofia unei idei

Recenzii ale cititorilor

Cartea prezintă o examinare critică a colonialismului occidental și îl contrastează cu perspectivele istorice și filosofice chineze. În timp ce este lăudată pentru argumentele sale provocatoare și pentru erudiția sa, cartea este criticată pentru prejudecățile percepute față de China și pentru o viziune prea simplificată asupra istoriei sale.

Bine scrisă, provocatoare, oportună și oferă o comparație convingătoare între perspectivele occidentale și chineze cu privire la putere și rasă. Încurajează examinarea critică a narațiunilor occidentale ale colonialismului și rasismului și este bine documentată, evidențiind alternative la ideologiile rasiste.

Percepută ca o propagandă pro-chineză, cu pretenții de analiză unidimensională a istoriei chineze. Criticii susțin că trece cu vederea atrocitățile istorice chineze și simplifică probleme complexe, sugerând o prejudecată care scutește China de examinare, condamnând în același timp Occidentul.

(pe baza a 3 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Chinese Cosmopolitanism: The History and Philosophy of an Idea

Conținutul cărții:

O apărare provocatoare a unei abordări chineze uitate a identității și diferenței

Din punct de vedere istoric, întâlnirea Occidentului cu diferența a fost catastrofală: exterminarea și strămutarea populațiilor aborigene, comerțul transatlantic cu sclavi și colonialismul. China, însă, a urmat o cale istorică diferită. În cartea Chinese Cosmopolitanism, Shuchen Xiang susține că tradiția culturală chineză a fost, încă de la începuturile sale formative și de-a lungul istoriei sale imperiale, un creuzet cosmopolit care a sintetizat diferitele culturi care au intrat pe orbita sa. Spre deosebire de Occident, care și-a prezentat coliziunile cu diferite culturi în termenii maniheismului diferenței ontologic ireconciliabile dintre civilizație și barbarie, China a fost o identitate dinamică creată din diferență. Motivele pentru aceasta, susține Xiang, sunt filosofice: Filosofia chineză dispune de resursele conceptuale necesare pentru a oferi modalități alternative de înțelegere a pluralismului.

Xiang explică faptul că identitatea "chineză" nu este ceea ce Occidentul înțelege prin identitate rasială; nu este un grup de oameni înrudiți prin descendență sau ereditate comună, ci mai degrabă un hibrid de culturi care se contopesc. Folosirea discursului occidental al rasei pentru a încadra viziunea chineză asupra non-chinezilor, susține ea, este o eroare de categorie. Xiang arată că China a fost atât cosmopolită din punct de vedere intern, îmbrățișând popoare distincte într-o identitate comună, cât și cosmopolită din punct de vedere extern, având cunoștințe despre ținuturi îndepărtate fără nevoia ideologică de a le subjuga. Contrastând concepția chineză despre eficacitate - descrisă ca "armonie" - cu concepția occidentală despre ordine, ea susține că chinezii căutau să câștige influență asupra celorlalți făcându-i să accepte în mod spontan virtutea propriei poziții. Aceste idei din filosofia chineză, susține ea, oferă o nouă modalitate de a înțelege lumea multipolară de astăzi și pot aduce o contribuție valoroasă la discuțiile contemporane din filosofia critică a rasei.