Crearea dreptului internațional

Recenzii ale cititorilor

Cartea discută metodele contemporane de elaborare a dreptului internațional, subliniind rolul diferiților actori dincolo de actorii statali tradiționali, cum ar fi ONG-urile, instanțele și persoanele fizice. Cartea subliniază nevoia de soluții juridice pentru a face față noilor amenințări globale și încorporează teoriile dreptului natural care ridică valorile umane fundamentale. Autorii sugerează că elaborarea legislației este un proces continuu care ar trebui să se adapteze la provocările în continuă evoluție.

Cartea oferă o perspectivă valoroasă asupra rolurilor diferiților actori în elaborarea dreptului internațional, abordează provocările globale moderne și subliniază importanța legitimității și a valorilor umane fundamentale în drept. În plus, calitatea fizică a cărții este remarcată ca fiind excelentă.

Titlul poate induce în eroare cititorii să se aștepte la un accent pe sursele convenționale ale dreptului internațional, mai degrabă decât pe metodele contemporane. Unii cititori ar putea considera discuția privind natura evolutivă a dreptului și neajunsurile sale un pic abstractă sau lipsită de exemple practice.

(pe baza a 3 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

The Making of International Law

Conținutul cărții:

Acesta este un studiu al principalelor procese de negociere și instrumente legislative prin care se elaborează dreptul internațional contemporan. Acesta nu urmărește să prezinte sursele și teoriile tradiționale - și netradiționale - ale dreptului internațional, ci mai degrabă să identifice procesele, participanții și instrumentele utilizate în elaborarea dreptului internațional. În consecință, aceasta examinează unele dintre mecanismele și procedurile prin care sunt create noi norme de drept sau prin care normele vechi sunt modificate sau abrogate. Ea se concentrează asupra ONU, a altor organizații internaționale, a conferințelor diplomatice, a organismelor de codificare, a ONG-urilor și a instanțelor.

Fiecare societate percepe nevoia de a face distincție între normele sale juridice și alte norme care controlează comportamentul social, economic și politic. Cu toate acestea, spre deosebire de sistemele juridice interne, în care această distincție este de obicei stabilită prin dispoziții constituționale, natura descentralizată a sistemului juridic internațional face ca această chestiune să fie complexă și contestată. În plus, dreptul internațional contemporan este adesea rezultatul unei interacțiuni subtile și evolutive a instrumentelor legislative, atât obligatorii, cât și neobligatorii, precum și a dreptului cutumiar și a principiilor generale. Numai în acest context mai larg poate fi apreciată pe deplin semnificația așa-numitului "soft law" și a tratatelor multilaterale.

O întrebare importantă pe care o ridică orice examinare a structurilor legislative internaționale este măsura în care putem sau ar trebui să judecăm legitimitatea și coerența acestora și, dacă da, în ce termeni. Mai simplu spus, un proces de legiferare perceput ca fiind ilegitim sau incoerent este mai probabil să fie un proces ineficient. Din această perspectivă, preluarea puterii legislative de către Consiliul de Securitate al ONU oferă avantaje unice de rapiditate și universalitate, dar reprezintă, de asemenea, o provocare deosebită pentru dezvoltarea unui proces mai deschis și mai participativ, observabil în alte organisme internaționale de legiferare.