Credința este, poate, propriul ei tip de adevăr

Recenzii ale cititorilor

Cartea de memorii a lui Lori Jakiela, „Belief Is Its Own Kind of Truth, Maybe”, explorează complexitatea adopției, a identității și a maternității prin intermediul căutării de către autoare a mamei sale biologice. Narațiunea împletește experiențele ei din trecut, relațiile cu părinții adoptivi și luptele ei ca mamă, oferind o privire profundă asupra dinamicii familiale și a istoriei personale.

Cartea este lăudată pentru scriitura sa lirică, profunzimea emoțională și explorarea sinceră a unor subiecte dificile legate de adopție și identitate personală. Cititorii apreciază abilitatea lui Jakiela de a îmbina umorul cu patetismul, făcând povestea deopotrivă înduioșătoare și sfâșietoare. Narațiunea fragmentată reflectă experiențele persoanelor adoptate, iar mulți recenzenți au considerat-o relatabilă și autentică. Narațiunea lui Jakiela este descrisă ca fiind pătrunzătoare, emoționantă și magistrală, rezonând cu cei familiarizați cu adopția.

Unii cititori au considerat că organizarea episodică a cărții este derutantă, uneori fiind greu de urmărit dacă Jakiela face referire la trecut sau la prezent. Câteva critici menționează că anumite părți ale scrierii pot părea conștiente de sine sau prea prețioase. Structura non-lineară s-ar putea să nu fie pe placul tuturor cititorilor.

(pe baza a 16 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Belief Is Its Own Kind of Truth, Maybe

Conținutul cărții:

După moartea mamei sale adoptive, Lori Jakiela, în vârstă de patruzeci de ani, începe să caute identitatea părinților săi naturali.

În mijlocul acestei pierderi, Jakiela se trezește, de asemenea, cu nevoia de a descoperi istoricul medical al familiei sale pentru a obține răspunsuri la afecțiunile medicale recent descoperite ale fiicei sale. Această carte de memorii reunește aceste căutări paralele, relatând în același timp problemele intergeneraționale ale familiei.

Prin munca sa, Jakiela examinează atât viața cu care ne naștem, cât și viața pe care ne-o creăm. Dorințele de rezolvare emoțională se întrepătrund cu preocupările legate de moștenirea medicală și de pierdere în aceste memorii sincere, pline de umor și sfâșietoare.