Credințele religioase ale fondatorilor Americii: Rațiune, revelație și revoluție

Recenzii ale cititorilor

Cartea prezintă o examinare aprofundată și bine documentată a convingerilor religioase ale Părinților fondatori ai Americii, contestând miturile comune și oferind o viziune nuanțată asupra credinței lor, care este caracterizată ca un amestec de gândire liberală iluministă și creștinism progresist. Cartea oferă o perspectivă istorică provocatoare asupra dezbaterii privind rolul religiei în fondarea Statelor Unite.

⬤ Analiza provocatoare și lămuritoare a perspectivelor istorice privind religia și guvernul.
⬤ Cercetare și documentare ample, prezentând o viziune completă asupra credințelor religioase ale fondatorilor.
⬤ Contestă concepțiile greșite comune despre credința fondatorilor, arătându-i ca fiind „raționaliști teiști” mai degrabă decât deiști stricți sau creștini evanghelici.
⬤ Bine structurat și ușor de citit, cu loc pentru o abordare atentă a subiectelor complexe.

⬤ Unii cititori au considerat că lipsește contextul din jurul anumitor citate, ceea ce a condus la concluzii potențial înșelătoare.
⬤ Structura capitolelor individuale ar fi putut fi mai clară, deoarece unele secțiuni au părut meandrice sau repetitive.
⬤ Câteva persoane și-au dorit o explorare mai detaliată a unor termeni complecși precum „raționalism teist” versus unitarism.
⬤ Cartea poate deveni repetitivă în prezentarea argumentului său central, ceea ce ar putea diminua implicarea generală.

(pe baza a 41 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

The Religious Beliefs of America's Founders: Reason, Revelation, and Revolution

Conținutul cărții:

Fondatorii Americii au fost creștini sau deiști? Conservatorii și securiștii au adoptat fiecare poziție în parte, adunând dovezi pentru a demonstra cât de înalt ar trebui să fie zidul care separă biserica de stat. Acum, Gregg Frazer le pune capăt argumentelor în prima analiză cuprinzătoare a convingerilor Fondatorilor, așa cum le-au exprimat ei înșiși - arătând că atât dreapta, cât și stânga politică de astăzi se înșeală.

Trecând dincolo de frecventarea bisericii sau de declarațiile publice făcute în scopuri politice, Frazer analizează declarațiile sincere ale Fondatorilor cu privire la religie găsite în scrierile lor private. Distilând zeci de ani de cercetare, el susține că acești oameni nu erau nici creștini, nici deiști, ci mai degrabă adepți ai unui sistem pe care îl numește "raționalism teist", un sistem hibrid de credințe care combină elemente ale religiei naturale, protestantismului și rațiunii - cu rațiunea ca element decisiv.

Frazer explică cum s-a dezvoltat această zonă teologică de mijloc, care au fost convingerile sale fundamentale și cum s-au reflectat acestea în gândirea a opt fondatori: John Adams, Thomas Jefferson, Benjamin Franklin, James Wilson, Gouverneur Morris, James Madison, Alexander Hamilton și George Washington. El susține în mod convingător că congregaționalistul Adams este cel mai clar exemplu de raționalism teist; că presupușii deiști Jefferson și Franklin sunt mai puțin laici decât se presupune; și că până și celebrul taciturn Washington aderă la această teologie. Frazer arată, de asemenea, că fondatorii aveau convingeri religioase autentice care se aliniau moralității, guvernării republicane, drepturilor naturale, științei și progresului.

Explicația atentă a lui Frazer îi ajută pe cititori să înțeleagă mai bine argumentele pentru recrutarea revoluționară, referințele religioase din Declarația de Independență și elementele religioase - și lipsa acestora - din Constituție. El dezvăluie, de asemenea, modul în care clericii influenți, susținându-și teologia raționalismului teist cu ajutorul Scripturii reinterpretate, au predicat și publicat teoria democrației liberale pentru a justifica rebeliunea.

Îmbinând cu abilitate istoria, religia și gândirea politică, Frazer reușește să demonstreze că experimentul american nu a fost nici o aventură complet seculară, nici o încercare de a crea o națiune creștină fondată pe principii biblice. Prezentând abordarea reală adoptată de acești fondatori cheie, el sugerează o soluție viabilă pentru impasul din secolul XXI cu privire la relația dintre biserică și stat - și îi provoacă pe partizanii din ambele tabere să își articuleze viziunile pentru America pe baza propriilor merite, fără a-i ține pe fondatori ostatici ai unor poziții pe care nu le-au avut niciodată.