Creștinul și anxietatea

Recenzii ale cititorilor

Cartea „Creștinul și anxietatea” de Hans Urs von Balthasar oferă o analiză teologică aprofundată a anxietății, a rădăcinilor sale biblice și a experienței creștine moderne a acesteia. Cititorii apreciază intuițiile și reflecțiile profunde asupra condiției umane, deși unii consideră că scrierea este complexă și dificil de înțeles, necesitând răbdare și mai multe lecturi pentru a o înțelege pe deplin.

Cartea este bogată în perspective teologice și oferă o analiză atentă a anxietății atât din perspectivă biblică, cât și filosofică. Mulți cititori o consideră o resursă benefică, în special capitolul 1, care oferă o examinare convingătoare a anxietății în Scriptură. Acesta îi provoacă pe cititori și le adâncește înțelegerea anxietății ca emoție semnificativă în viața modernă.

Scrierea poate fi densă și greu de înțeles, ceea ce o face mai puțin accesibilă pentru cititorii ocazionali. Unii recenzenți s-au simțit dezamăgiți după mai multe lecturi, percepând că intriga inițială nu a produs niciun adevăr profund. Cartea este, de asemenea, descrisă ca fiind mai potrivită pentru cei cu o pregătire intelectuală, unii recomandând alternative mai ușoare.

(pe baza a 9 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

The Christian and Anxiety

Conținutul cărții:

De la Luther la Kierkegaard, de la Heidegger la Sartre, tema angoasei a dominat atât filosofia, cât și teologia spirituală.

În "societățile noastre de depresie", în care indivizii se confruntă cu propria lor singurătate, această temă și-a recăpătat recent intensitatea. În aceste pagini dense și luminoase, autorul nu se mulțumește doar să arate cât de mult acest sentiment este înscris în profunzime în inima și în cuvântul lui Dumnezeu - de la Psalmi la Evanghelii -, ci intră în dialog intim cu gândirea contemporană și în special cu expresia sa existențialistă.

Pentru Balthasar, credința creștină nu oferă un răspuns gata făcut, ci este în același timp o călătorie prin chinul crucii și eliberarea de frică prin darul harului. În urma unui Bernanos, sau a unui PEguy, Balthasar subliniază cât de multă încredere în Dumnezeu duce la o speranță inepuizabilă.