Creuzetul conștiinței - O teorie integrată a minții și a creierului (Torey Zoltan (c/o Margaret Dawn Torey))

Recenzii ale cititorilor

Recenzile la cartea „The Crucible of Consciousness” evidențiază o gamă variată de opinii, unii cititori lăudând perspectivele sale inovatoare asupra conștiinței prin prisma asimetriei creierului și a limbajului, în timp ce alții îi critică stilul academic dens și defectele percepute în raționament.

Cartea prezintă o teorie nouă și plauzibilă privind conștiința, în special rolul emisferelor cerebrale și al limbajului. Mulți recenzenți au considerat-o provocatoare, cu o putere explicativă semnificativă, și au recomandat-o ca lectură esențială pentru cei interesați de filosofia minții. Cititorii au apreciat perspectiva unică a lui Torey și capacitatea sa de a aborda concepte complexe într-o manieră coerentă.

Stilul academic de scriere este descris ca fiind dens și întortocheat, ceea ce îl face dificil de urmărit pentru unii cititori. Mai mulți recenzenți au subliniat potențiale erori logice în raționamentul autorului și au considerat că autorul s-a angajat uneori în critici neproductive ale altor gânditori, mai degrabă decât să se concentreze asupra tezei sale. Câțiva au considerat că cartea a supracomplicat o idee simplă, ceea ce a dus la dezamăgire având în vedere prețul acesteia.

(pe baza a 9 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Crucible of Consciousness - An Integrated Theory of Mind and Brain (Torey Zoltan (c/o Margaret Dawn Torey))

Conținutul cărții:

O examinare interdisciplinară a descoperirilor evolutive care au făcut creierul accesibil pentru sine.

În The Crucible of Consciousness, Zoltan Torey oferă o teorie a minții și a rolului său central în evoluție. El urmărește descoperirea evolutivă care a făcut creierul accesibil pentru sine și arată cum funcționează creierul stimulat de minte. El identifică ceea ce separă conștiința autoreflexivă a omului de simpla conștiință animală și cartografiază bazele sale neuronale și lingvistice. Și susține, în mod controversat, că tehnicile neuronale ale conștiinței reflexive nu pot fi nici algoritmice, nici spirituale - nici un computer, nici o fantomă în mașină.

Mintea umană este unică; ea nu este doar epicentrul cunoștințelor noastre, ci și limita exterioară a întinderii noastre intelectuale. A nu rezolva enigma minții conștiente de sine, scrie Torey, contravine impulsului evolutiv care a creat-o. Torey propune un model care aduce într-un singur punct toate elementele care alcătuiesc puzzle-ul: cum funcționează creierul, componentele sale funcționale și interacțiunile lor; cum a evoluat limbajul și cum a evoluat sintaxa din substratul semantic prin intermediul tranzacțiilor neuronale; și de ce creierul dotat cu minte se autoînșală cu impresii de tip entelehic.

Torey urmărește mai întâi apariția legată de limbaj a minții, subsistemul creierului care îi permite acestuia să fie conștient de sine. El explorează apoi acest sistem: cum funcționează conștiința, de ce nu este transparentă pentru introspecție și ce sens are în contextul evoluției.

"Revoluția conștiinței" și accentul integrator al neuroștiințelor au făcut posibilă concretizarea unor idei altădată misterioase despre mintea umană. Modelul minții al lui Torey este rezultatul logic al acestei evoluții, evidențiind un rol coerent și semnificativ pentru o umanitate conștientă de reflecție.