Crimă în Bizanț

Recenzii ale cititorilor

Cartea este descrisă ca o lectură provocatoare care împletește temele istorice cu introspecția filosofică, oferind perspective care îi atrag în primul rând pe cei care studiază filosofia sau istoria, mai degrabă decât pe cititorii ocazionali. Cartea este criticată pentru faptul că este slab comparată cu lucrări precum cele ale lui Umberto Eco, creând o premisă pentru dezamăgire. Deși conține comentarii pătrunzătoare despre viață și cultură, structura sa narativă și dezvoltarea personajelor sunt considerate slabe.

Conține comentarii pătrunzătoare și provocatoare despre viață, cultură și moralitate, în special în contextul de după 11 septembrie. Oferă o aprofundare a aspectelor istorice ale Primei Cruciade și a figurii Annei Comnena. Unii cititori apreciază explorarea sofisticată a istoriei, limbajului și culturii de către Kristeva.

Comparațiile înșelătoare cu Umberto Eco creează așteptări nerealiste. Narațiunea nu este liniară și poate fi dificil de urmărit, cu diversiuni care distrag atenția de la intriga principală. Dezvoltarea personajelor este considerată slabă, iar proza este prea verbală, ceea ce duce la o lipsă de implicare. Traducerea poate fi lipsită de fluență în limba engleză colocvială, complicând și mai mult experiența de lectură.

(pe baza a 6 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Murder in Byzantium

Conținutul cărții:

În acest roman captivant și plin de suspans, Julia Kristeva combină satira socială, istoria medievală, filozofia, teoria psihanalitică și autobiografia într-o înfiorătoare crimă misterioasă. Crimă în Bizanț trece cu abilitate din Europa secolului al XI-lea, zguduită de turbulențele Primei Cruciade, în pustiul cultural însorit al Santa Varvara de astăzi, amenințat de culte religioase, bande și un criminal în serie în libertate.

Acest criminal ucide membrii unei secte religioase dubioase, Noul Panteon, și lasă pe cadavrele lor un misterios opt desenat. Între timp, Sebastian Chrest-Jones, un renumit profesor de migrații umane, care scrie clandestin un roman despre prințesa-istorică bizantină Anna Comnena, dispare pentru a afla mai multe despre un strămoș care a străbătut Europa până la Bizanț în timpul primei cruciade. Personajele recurente ale lui Kristeva, detectivul Northrop Rilsky și jurnalista franceză Stephanie Delacour, intervin și încearcă cu disperare să reconstituie misterul în două părți, în mijlocul relației lor amoroase neașteptate.

În tradiția lui Umberto Eco, Susan Sontag și Ian McEwan, Kristeva împletește cu abilitate idei filosofice și critice în ficțiunea sa. Cercetând moravurile, obsesiile și excesele societății contemporane, Kristeva oferă un portret captivant al Santa Varvara, un loc paradoxal de soare și poluare, unde scheletele se ascund în dulapurile politicienilor și ale directorilor de companii petroliere. Descrierile sale ale Primei Cruciade și ale Imperiului Bizantin evocă în mod viu un trecut îndepărtat, vorbind în același timp despre preocupări contemporane precum imigrația, fundamentalismul, terorismul și diviziunea Est-Vest. Crimă în Bizanț este, de asemenea, singura lucrare în care Kristeva își explorează rădăcinile bulgare. În mijlocul acestui roman istoric bogat și multistratificat, Kristeva prezintă, de asemenea, trei portrete uimitoare, atent observate și interconectate ale unor personaje care se luptă cu pierderea și golul din istoriile lor personale și din viața de zi cu zi.