Crimă și pedeapsă în Revoluția Rusă: Justiția mafiotă și poliția din Petrograd

Recenzii ale cititorilor

Cartea lui Hassegawa oferă un portret detaliat și crud al Revoluției ruse, concentrându-se pe realitățile dure ale vieții din Petrograd și pe factorii care au condus la totalitarism în Rusia. Cartea pune în discuție noțiunile romanțate ale revoluției prin evidențierea haosului și a prăbușirii legii și ordinii.

Cartea este bogată în informații și oferă o analiză semnificativă a revoluției ruse și a urmărilor acesteia. Ea oferă o perspectivă statistică asupra criminalității și a dezordinii sociale, explicând oportunitatea ratată pentru democrație în Rusia și ascensiunea controlului bolșevic. Cartea este considerată valoroasă pentru înțelegerea complexității acestei perioade istorice.

Scrierea este descrisă ca fiind oarecum tehnică și poate fi mai potrivită pentru un public academic, ceea ce o poate face mai puțin accesibilă pentru cititorii generali. Unii o pot considera dificilă din cauza conținutului său de nivel universitar.

(pe baza a 2 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Crime and Punishment in the Russian Revolution: Mob Justice and Police in Petrograd

Conținutul cărții:

Ruși din toate categoriile sociale s-au revărsat pe străzile capitalei imperiale după Revoluția din februarie 1917, sărbătorind cu bucurie sfârșitul monarhiei țarului Nicolae al II-lea. Un an mai târziu, cu bolșevicii lui Lenin acum la putere, străzile pustii ale Petrogradului prezentau o scenă foarte diferită. Nicio sărbătoare nu a marcat aniversarea Revoluției. Pe fondul conflictelor civile și al anarhiei generalizate, cetățenii speriați au stat departe de ochii lumii.

În cartea Crime și pedepse în Revoluția Rusă, Tsuyoshi Hasegawa oferă o nouă perspectivă asupra anului revoluționar al Rusiei prin prisma crimelor violente și a efectului lor devastator asupra oamenilor obișnuiți. Când guvernul provizoriu a preluat puterea după abdicarea lui Nicolae al II-lea, a început să instituie reforme liberale, inclusiv eliminarea poliției regulate a țarului. Însă desființarea acestei forțe de poliție mult detestate, dar eficiente, și înlocuirea ei cu o nouă poliție municipală a dus rapid la distrugerea ordinii și a serviciilor. În mijlocul haosului, criminalitatea a înflorit. Bande de infractori, dezertori și huligani cutreierau cu nerușinare străzile. Evadările în masă din închisori au devenit frecvente. Iar vigilantismul s-a răspândit pe scară largă, cetățenii obișnuiți simțindu-se obligați să ia legea în propriile mâini, aplicând adesea justiția mulțimii asupra presupușilor infractori.

Bolșevicii au preluat puterea în Revoluția din octombrie, dar nu au avut niciun plan practic de restabilire a ordinii. Pe măsură ce criminalitatea a continuat să crească, iar revoltele violente provocate de alcool aproape au înecat regimul revoluționar, ei au redefinit aceste revolte drept "activități contrarevoluționare", care urmau să fie abordate de poliția secretă, ale cărei mijloace represive dure și extralegale de aplicare a legii au contribuit la crearea unei dictaturi comuniste.