Evaluare:
Cartea „Crimele pitagoreice” are o combinație unică de ficțiune istorică și matematică, având ca fundal Parisul de la începutul secolului XX. În timp ce unii cititori îi apreciază explorarea istoriei matematice și a temelor artistice, alții îi critică proza plată, intriga neconvingătoare și execuția generală ca roman.
Avantaje:⬤ Perspectivă istorică interesantă asupra matematicii din 1850 până în 19
⬤ Concept original care combină matematica cu arta (Picasso) și istoria.
⬤ Proiectare atentă și integrare a diferitelor fire ale intrigii (matematică, artă, politică).
⬤ Atrage atenția pasionaților de matematică cu detalii istorice.
⬤ Proză plată și neinspirată; unii recenzenți au remarcat posibile probleme de traducere.
⬤ Eșecuri incredibile ale intrigii și povestirii.
⬤ Subiectele matematice sunt prezentate ca fiind previzibile și lipsite de profunzime.
⬤ Nu este captivant pentru cititorii care nu sunt interesați de matematică.
(pe baza a 5 recenzii ale cititorilor)
Pythagorean Crimes
Atena, 1929. Stefanos Kantartzis este găsit ucis, iar Michael Igerinos, cel mai bun prieten al său de 30 de ani, este interogat de poliție ca fiind ultima persoană care l-a văzut în viață.
În timp ce se uită la cadavrul prietenului său, Michael se întoarce imediat la sfârșitul verii anului 1900, când el și Stefanos s-au întâlnit pentru prima dată în sala înghesuită de cursuri a Universității Sorbona. Povestea prieteniei lor începe în timpul celui de-al doilea Congres Internațional de Matematică - un eveniment care avea să devină un reper pentru cercetarea matematică din secolul al XX-lea.
La baza acestei opere de ficțiune cu o bază istorică stă întrebarea dacă soluția unei probleme matematice ar putea inspira o pasiune atât de intensă și periculoasă, încât să împingă pe cineva la crimă.
Povestea îl poartă pe cititor în culisele lumii academice, în lumea lui Bertrand Russell, Hilbert, Poincare și Godel și pe străzile Parisului boem, în perioada de glorie a Montmartre, a Moulin Rouge și a "Zut" - locul de întâlnire infam al lui Toulouse-Lautrec, Picasso, Max Jacob și multe alte personaje colorate.
Crimele pitagoreice se înscrie în tradiția ficțiunilor matematice populare precum Unchiul Petros și conjectura lui Goldbach de Doxiadis și Crimele de la Oxford de Martinez. Însă aduce cu sine farmecul lumii vechi și bogăția culturală a cercurilor sociale, politice, științifice și intelectuale din Franța, Germania și Grecia începutului de secol XX.
© Book1 Group - toate drepturile rezervate.
Conținutul acestui site nu poate fi copiat sau utilizat, nici parțial, nici integral, fără permisiunea scrisă a proprietarului.
Ultima modificare: 2024.11.08 07:02 (GMT)