Criminala trebuie să moară

Recenzii ale cititorilor

Criminala trebuie să moară este un roman istoric bazat pe povestea adevărată a Marthei Place, prima femeie executată în scaunul electric în 1899. Cartea este narată din mai multe perspective la persoana întâi, inclusiv cea a Marthei și a diferitelor persoane implicate în viața și procesul ei. Povestea explorează teme precum sărăcia, traumele din copilărie, problemele de gen și sistemul juridic al vremii, ridicând întrebări morale cu privire la vinovăție și justiție.

Cartea este lăudată pentru scriitura sa convingătoare, dezvoltarea puternică a personajelor și stilul narativ captivant. Cititorii apreciază utilizarea perspectivelor multiple, care sporește profunzimea poveștii și permite o viziune nuanțată asupra vieții Marthei și a problemelor societale ale epocii. Acuratețea istorică și cercetarea minuțioasă a autoarei au primit laude, făcând o portretizare provocatoare și empatică a unui personaj complex.

Unii cititori au considerat că perspectivele multiple sunt uneori derutante și au remarcat că schimbările frecvente de punct de vedere ar putea întrerupe fluxul narativ. Câteva recenzii au menționat pierderea interesului în timpul relatărilor prelungite împărtășite de diverse personaje, în special înainte de proces. În plus, deși cartea descrie cu succes viața tragică a Marthei, unii cititori s-au confruntat cu natura tulburătoare a poveștii, găsind dificil să se implice emoțional cu personajele.

(pe baza a 27 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

The Murderess Must Die

Conținutul cărții:

Într-o zi de iarnă din 1898, sute de spectatori se adună la tribunalul din Brooklyn, înghesuindu-se să o vadă pe femeia pe care o etichetează drept ucigașă. Martha Place a fost acuzată că a aruncat acid în fața fiicei sale vitrege, a lovit-o cu un topor, a sufocat-o cu o pernă, apoi a încercat să își ucidă soțul cu același topor. Mulțimea nu va afla decât peste un an că presupusa criminală devine prima femeie din lume care va fi executată pe scaunul electric. Niciunul dintre cei opt avocați ai săi nu o poate salva de la un verdict de vinovăție, iar guvernatorul New York-ului, Theodore Roosevelt, refuză să îi acorde clemență.

A fost Martha Place o mamă vitregă rea, o soție abuzată sau o criminală nebună? A fost fiica ei vitregă o victimă tragică? De ce o femeie bine îmbrăcată, care trăia cu un soț respectabil, într-un cartier respectabil, ar fi devenit violentă? De când crima a ajuns pe prima pagină a ziarelor, am auzit numai de la cei care au abuzat-o și condamnat-o pe Martha Place. Vorbind din mormânt, ea își spune propria poveste, în propriile cuvinte. Memoria ei despre crimă este incompletă, dar unul dintre avocații ei completează golurile.

La confluența dintre crima adevărată și ficțiune, The Murderess Must Die se bazează pe o crimă reală. Ceea ce a fost raportat, însă, a fost doar jumătate din poveste.