Recenzii ale cititorilor
Rezumat:Cartea explorează viitorul democrației în timpul crizelor, în special în contextul schimbărilor climatice. Ea ridică întrebări importante cu privire la echilibrul dintre securitate și libertate și oferă atât idei care dau de gândit, cât și perspective pline de speranță privind reziliența democratică la nivel local.
Avantaje:Cartea este pătrunzătoare și provoacă la reflecție, determinând o reevaluare a teoriilor politice consacrate. Cartea prezintă o viziune pragmatică și plină de speranță asupra democrației, evidențiind exemple pozitive de mișcări și inițiative la nivel local care sprijină practicile democratice chiar și în perioade dificile.
Dezavantaje:Unii cititori pot găsi îngrijorătoare discuția despre amenințările la adresa democrației și se pot simți neliniștiți de accentul pus pe securitate în detrimentul libertății în timpul crizelor. Tonul general este serios, ceea ce s-ar putea să nu fie pe placul celor care caută o poveste mai optimistă.
(pe baza a 2 recenzii ale cititorilor)
Titlul original:
Climate Crisis and the Democratic Prospect: Participatory Governance in Sustainable Communities
Conținutul cărții:
Pot guvernele democratice contemporane să facă față crizei climatice? Unii susțin că democrația trebuie să fie o parte centrală a unei strategii de abordare a schimbărilor climatice.
Alții susțin că experiența arată că democrația nu este la înălțimea provocării în intervalul de timp disponibil - că va fi nevoie de o mână mai puternică, chiar de o formă de eco-autoritarism. O întrebare care nu se pretează la o evaluare ușoară, acest volum încearcă să prezinte și să evalueze răspunsurile concurente.
În timp ce cartea susține argumentele în favoarea democrației ecologice, ea susține că stabilirea și susținerea practicilor democratice vor fi dificile în timpul tulburărilor climatice globale viitoare, în special în fața stărilor de urgență. Această cercetare întreprinde o căutare a unei strategii politico-ecologice adecvate pentru menținerea unei măsuri de guvernanță democratică în vremuri grele. Fără a ignora dimensiunile globale ale crizei, analiza găsește o cale alternativă în teoria și practicile guvernanței de mediu participative, întruchipate într-o mișcare de relocalizare în creștere și, în general, în eco-localismul global.
Deși astfel de mișcări operează în mare parte sub radarul științelor sociale, al mass-mediei și al domeniului politic în general, aceste mișcări socio-ecologice vibrante nu numai că vorbesc despre criza viitoare, dar sunt deja bine stabilite și prosperă pe teren, inclusiv ecovillages, eco-comune, eco-neighborhoods și inițiative locale de tranziție. Cu ajutorul acestor idei și proiecte, sarcina este de a influența discursul teoriei politice a mediului în moduri care pot fi de ajutor celor care se vor confrunta cu criza climatică în toată amploarea sa.
