Recenzii ale cititorilor
Rezumat:Cartea discută neajunsurile economiei tradiționale în lumina realităților sociale și pledează pentru intervenția guvernului în economie pentru a aborda probleme precum sărăcia, șomajul și provocările ecologice. Deși prezintă un argument provocator pentru integrarea economiei în problemele sociale, nu reușește să ofere o analiză cuprinzătoare a teoriei keynesiene.
Avantaje:Cartea oferă o critică puternică a deconectării economiștilor moderni de realitățile sociale și prezintă un argument convingător pentru integrarea discuțiilor economice cu considerații sociale mai ample. Ea subliniază importanța intervenției guvernamentale și a deciziilor politice în modelarea rezultatelor economice. Textul este lăudat pentru concisitatea și accesibilitatea sa.
Dezavantaje:Analiza teoriilor lui Keynes este considerată superficială, lipsită de profunzimea tehnică și de rigoarea matematică necesare. Componentele cheie ale analizei lui Keynes, în special cele referitoare la propensiunile marginale și condițiile de reducere a șomajului, sunt trecute cu vederea. Unii recenzenți au considerat, de asemenea, că viziunea autorilor este prea timidă în ceea ce privește amploarea provocărilor globale.
(pe baza a 3 recenzii ale cititorilor)
Titlul original:
The Crisis of Vision in Modern Economic Thought
Conținutul cărții:
O criză profundă și generalizată afectează teoria economică modernă, o criză care derivă din absența unei „viziuni” - un set de preconcepții politice și sociale larg împărtășite - de care depinde în cele din urmă întreaga economie.
Această absență reflectă, la rândul său, prăbușirea viziunii keynesiene care a oferit o astfel de bază din 1940 până la începutul anilor 1970, comparabilă cu viziunile anterioare oferite de Smith, Ricardo, Mill și Marshall. „Destrămarea” keynesianismului a fost urmată de o divizare în tabere discordante și ineficiente, al căror numitor comun pare să fie rafinamentul analitic comun și lipsa de aplicabilitate practică.
Această analiză provocatoare încearcă atât să descrie această stare de fapt, cât și să sugereze direcția în care trebuie să se îndrepte gândirea economică pentru a-și recâștiga relevanța și puterea de remediere care îi lipsesc în mod evident în prezent.
