Croația și Slovenia la sfârșitul și după Al Doilea Război Mondial (1944-1945): Crime în masă și încălcări ale drepturilor omului comise de regimul comunist

Recenzii ale cititorilor

Cartea pătrunde în realitățile dure ale crimelor comuniste din Iugoslavia, concentrându-se în special asupra perioadei dintre sfârșitul anului 1944 și 1945. Cartea își propune să documenteze crimele în masă și încălcările drepturilor omului comise de regimul comunist, punând în lumină atrocități care nu au fost raportate anterior, în special cele comise împotriva unor grupuri etnice specifice precum germanii. În ciuda unor laude pentru calitatea cercetării și a scrierii sale, cartea a fost criticată pentru omiterea unor aspecte semnificative ale genocidului împotriva etnicilor germani.

⬤ Bine documentată și bine scrisă
⬤ oferă o perspectivă convingătoare asupra atrocităților comuniste
⬤ deschide discuții despre adevăruri istorice ascunse anterior
⬤ include date de arhivă valoroase
⬤ se citește ca o narațiune captivantă.

⬤ Criticată pentru omiterea unor detalii esențiale despre genocidul etnicilor germani de către regimul lui Tito
⬤ unele inexactități constatate cu privire la experiențele anumitor grupuri etnice
⬤ percepută ca fiind părtinitoare din punct de vedere politic sau selectivă în ceea ce privește accentul său istoric.

(pe baza a 4 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Croatia and Slovenia at the End and After the Second World War (1944-1945): Mass Crimes and Human Rights Violations Committed by the Communist Regime

Conținutul cărții:

Această carte se concentrează asupra evenimentelor care au avut loc la sfârșitul anului 1944 și în 1945 în Croația și Slovenia, când intensitatea violenței a fost cea mai mare. În acea perioadă, Partidul Comunist din Iugoslavia (KPJ), asistat de Armata Populară de Eliberare a Iugoslaviei, Armata Iugoslavă, Departamentul pentru Protecția Poporului (OZNA) și Corpul de Apărare a Poporului din Iugoslavia (KNOJ), a organizat teroarea nu numai prin intimidare, persecuție, tortură și închisoare, ci și prin executarea unui număr mare de cetățeni percepuți de KPJ ca fiind neloiali, pasivi, dușmani ideologici sau de clasă. Cu toate acestea, investigarea crimelor de război și postbelice comise de regimul comunist nu a fost posibilă până în 1990, după schimbările democratice din Iugoslavia. Această carte se bazează pe documente păstrate în arhivele din Croația, Slovenia, Marea Britanie și Serbia. Multe dintre acestea, în special cele din Croația, au devenit recent accesibile publicului, ceea ce le transformă în surse de date extrem de valoroase pentru universitarii și studenții din acest domeniu și care aruncă o lumină nouă asupra acestor evenimente istorice.

Partidul Comunist din fosta Iugoslavie a fost o organizație care a folosit toate mijloacele disponibile pentru a prelua și menține puterea, inclusiv teroarea și crimele în masă, în special între toamna anului 1944 și vara anului 1945, când au avut loc crime în masă în întreaga țară. Cu toate acestea, în sfera de influență sovietică, investigarea crimelor de război și postbelice comise de regimurile comuniste nu a fost posibilă până în 1990. Acest proiect nu numai că deschide un nou drum în cercetarea crimelor de război comuniste de la sfârșitul și de după cel de-al Doilea Război Mondial, dar contribuie și la confruntarea cu trecutul în statele succesoare ale Iugoslaviei prin studierea unuia dintre cele mai controversate episoade din istoria contemporană a Balcanilor.

De la Revoluția din octombrie, când pentru prima dată în istorie un partid marxist a preluat puterea de stat, regimurile comuniste au influențat viața a peste un miliard de oameni, au provocat milioane de decese și au încălcat drepturile omului a nenumărate persoane. Cu toate acestea, în sfera de influență sovietică și în Iugoslavia, investigarea crimelor de război și postbelice comise de regimurile comuniste nu a fost posibilă până în 1990, după schimbările democratice din Europa de Est. Rezoluția 1481/2006 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei a condamnat ferm încălcările drepturilor omului comise de regimurile comuniste totalitare, iar Declarația de la Praga din 2008 privind conștiința europeană și comunismul a afirmat că aceste crime sunt comparabile cu crimele naziste, însă foarte puține persoane au fost judecate pentru comiterea unor astfel de crime. Cu toate acestea, 25 de ani mai târziu, în fostele republici iugoslave, acest subiect face încă obiectul unor dezbateri politice și științifice.