Cu cât apa este mai adâncă, cu atât peștele este mai urât

Recenzii ale cititorilor

Cartea „Cu cât apa este mai adâncă, cu atât peștele este mai urât” de Katya Apekina spune povestea emoționantă a două surori, Edie și Mae, care se confruntă cu consecințele bolii mintale a mamei lor și cu întoarcerea tatălui lor înstrăinat în viața lor. Narațiunea explorează teme legate de disfuncțiile familiale, bolile mintale și complexitatea relațiilor umane prin perspective multiple, oferind o rezonanță emoțională profundă și caracterizări vii. În timp ce unii cititori găsesc stilul narativ captivant și unic, alții observă că poate fi și confuz uneori.

⬤ Dezvoltarea puternică a personajelor
⬤ profunzime emoțională
⬤ bine scrisă, cu proză captivantă
⬤ oferă o viziune multifațetată asupra bolilor mintale și a dinamicii familiale
⬤ narațiune puternică și memorabilă
⬤ structură convingătoare cu perspective variate
⬤ provocatoare și intensă
⬤ îmbină umorul cu tristețea
⬤ îi menține pe cititori captivați.

⬤ Narațiune confuză cu perspective multiple care pot fi greu de urmărit
⬤ unele părți par a avea conținut redactat
⬤ anumite personaje pot părea subdezvoltate
⬤ schimbările sporadice de focus pot deturna din povestea principală
⬤ unii cititori pot găsi temele grele și greu de digerat.

(pe baza a 40 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

The Deeper the Water the Uglier the Fish

Conținutul cărții:

*Finalist al Premiului pentru Carte Los Angeles Times 2018.

*Lista lungă pentru Premiul de carte Crook's Corner.

*Longlisted pentru premiul VCU Cabell 2019 First Novelist Award.

*Shortlisted for the 2020 William Saroyan International Prize for Writing for Fiction.

*A Best Book of 2018 --Kirkus Reviews, BuzzFeed News, Entropy, LitReactor, LitHub.

*35 Over 35 Award 2018* Una dintre cele mai așteptate cărți ale toamnei -- Vulture, Harper's BAZAAR, BuzzFeed News, Publishers Weekly, The Millions, Bustle, Fast Company

Edie, în vârstă de 16 ani, este cea care o găsește pe mama lor, Marianne, atârnând în sufragerie de o coardă veche de sărit, cu o baltă de urină pe podea, abia în viață. La etaj, Mae, în vârstă de 14 ani, căzuse în una dintre transele ei, adesea rezultatul faptului că se simțea prea apropiată de stările de spirit întunecate ale mamei sale. După ce Marianne este internată fără voia ei într-un spital psihiatric, Edie și Mae sunt nevoite să se mute din casa copilăriei lor din Louisiana la New York pentru a locui cu tatăl lor înstrăinat, Dennis, un fost activist pentru drepturile civile și o figură literară aflată de cealaltă parte a succesului.

Fetele, îndurerate și cu dor de casă, se feresc la început de afecțiunea tatălui lor, dar în curând relația strânsă dintre Mae și Edie începe să se destrame - Edie rămâne extrem de loială lui Marianne, convinsă că Dennis este responsabil pentru căderea mamei sale, în timp ce Mae, sufocată de asemănările izbitoare cu mama ei, se simte atrasă de tatăl lor. Fetele se îndreaptă în direcții din ce în ce mai opuse și mai distructive, în timp ce se luptă să facă față unei dureri disproporționate, iar pe măsură ce istoria trecutului romantic al lui Dennis și al Mariannei iese la iveală, familia se destramă și mai mult.

Trecând printr-o selecție de relatări la persoana întâi și scrisă cu un simț al umorului sinistru, Cu cât apa este mai adâncă, cu atât peștele este mai urât surprinde cu putere chinul tăcut al două surori care tânjesc după atenția unui părinte pe care nu pot și nu ar trebui să îl aibă pentru ele. În acest debut captivant, Katya Apekina croșetează neliniștitor liniile dintre realitate și fantezie, dintre evadare și libertate și dintre dragoste și obsesie.

"Structura, personajele și firul poveștii sunt toate de o originalitate revigorantă, iar scriitura este de-a dreptul superbă. Este o carte uimitor de reușită, iar Apekina nu se teme să își ia cititorii de mână și să îi ducă în locuri foarte întunecate și foarte frumoase.".

--Michael Schaub, NPR.