Cuba insurgentă: Rasă, națiune și revoluție, 1868-1898

Recenzii ale cititorilor

Cartea „Insurgent Cuba” de Ada Ferrer este bine primită de cititori pentru explorarea aprofundată a dinamicii rasiale și de gen din timpul revoluției cubaneze. Cartea este lăudată pentru stilul său captivant de scriere, cercetarea aprofundată și prezentarea eficientă a unor teme complexe. Mulți cititori o găsesc potrivită pentru scopuri academice și plăcută pentru cititorii generali deopotrivă.

⬤ Bine scrisă și plăcută
⬤ cercetare excelentă
⬤ oferă o perspectivă istorică fascinantă asupra rasei și naționalismului în Cuba
⬤ potrivită pentru referință academică și interes general
⬤ interesantă și nu greu de citit
⬤ descrieri excelente.

În recenzii nu au fost menționate dezavantaje semnificative. Unii cititori au exprimat complexitatea temelor, care ar putea să nu placă tuturor.

(pe baza a 9 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Insurgent Cuba: Race, Nation, and Revolution, 1868-1898

Conținutul cărții:

La sfârșitul secolului al XIX-lea, într-o epocă a rasismului ascendent și a expansiunii imperiale, a apărut în Cuba o mișcare care a unit negri, mulatri și albi într-un atac împotriva celui mai vechi imperiu european, cu scopul de a crea o națiune definită explicit ca fiind antirasistă. Această carte spune povestea celor treizeci de ani de desfășurare și destrămare a acelei mișcări.

Ada Ferrer examinează participarea cubanezilor negri și mulatri la insurgența naționalistă din 1868, când un proprietar de sclavi a început revoluția eliberându-și sclavii, până la intervenția forțelor americane segregate rasial în 1898. În acest fel, ea descoperă luptele cu privire la granițele cetățeniei și naționalității pe care participarea lor le-a adus în prim-plan și arată că, deși participarea negrilor a contribuit la susținerea ideologică și militară a mișcării, ea a provocat în același timp acuzații de război rasial și a alimentat forțele de contrainsurgență.

Examinând cu atenție tensiunile dintre rasism și antirasism din cadrul naționalismului cubanez, Ferrer realizează un portret dinamic al unei mișcări construite pe baza coexistenței unei ideologii a fraternității rasiale și a persistenței prezumțiilor de ierarhie.