Recenzii ale cititorilor
În prezent, nu există recenzii ale cititorilor. Evaluarea se bazează pe 7 voturi.
Titlul original:
Curator of Silence
Conținutul cărții:
Poemul din titlu - despre un grup de elevi care ilustrează "Oda către o ciocârlie" a lui Shelley - se încheie cu următoarea afirmație: "acestea sunt singurele / lecții pe care vor trebui să le învețe vreodată: că viața / nu este artefact, ci deschidere - o intrare / și o ieșire; că a cânta înseamnă a te ridica / din mormântul trupului. Și totuși / spun mai puțin decât nimic".
Această idee a deschiderii, a decalajului, a tăcerii care există între ceea ce vrem să spunem și ceea ce spunem de fapt este omniprezentă în The Curator of Silence. Paradoxul, desigur, este că însăși creația artistică creează acest gol, deoarece există întotdeauna o prăpastie între impuls și gest, între viziune și poem. Experiența lui Nutter de a trăi timp de două luni în Antarctica, poate cea mai mare tăcere și singurătate posibilă pe Pământ, este arhetipul tăcerii ale cărei multe dimensiuni le explorează în acest volum.
Ea ia în considerare atât tăcerile literale, evidente - moartea, abandonul, singurătatea, tăcerea în care dispar lucrurile pierdute - cât și tăcerile de natură mai misterioasă și paradoxală: percepțiile (greșite) ale copilăriei, ștergerile cauzate de dependență și leziunile cerebrale, izolarea exploratorilor din Antarctica și viețile aparent îndepărtate și adesea înfricoșătoare ale animalelor. În cele din urmă, această mare tăcere împotriva căreia ne batem inimile - numiți-o mormânt sau Dumnezeu sau universul sau tăcerea intimă a paginii albe - este tăcerea pentru care și cu care cântă aceste poeme, nu împotriva căreia cântă.
