Dansând cu caracatița: Memoriile unei crime (A Memoir of a Crime)

Recenzii ale cititorilor

Cartea de memorii explorează experiențele dureroase ale Deborei Harding, detaliind educația ei traumatizantă cu o mamă abuzivă și o răpire la vârsta de paisprezece ani. Cartea prezintă o călătorie profund emoționantă a traumei, a rezilienței și a căutării vindecării, lăsând un impact de durată asupra cititorilor.

Cartea este lăudată pentru povestea sa profund emoționantă și convingătoare, prezentând un echilibru unic între teme grele și momente de lejeritate. Cititorii apreciază onestitatea și curajul autoarei în împărtășirea experiențelor sale, evidențiind reziliența și complexitatea depășirii traumei. Narațiunea poate fi emoționantă și provoacă la reflecție, îndemnând la reflecție asupra istoriilor personale și a sănătății mintale.

Mulți cititori au găsit derutantă narațiunea neliniară, făcând dificilă urmărirea cronologiei. Unii au criticat stilul de scriere ca fiind prost executat sau prea simplist, iar câțiva au considerat că opiniile politice ale autorului au deturnat din poveste. Mențiunile repetate ale furiei nerezolvate și ale amărăciunii față de credință au primit, de asemenea, critici, lăsându-i pe unii cititori nemulțumiți de concluzia narațiunii.

(pe baza a 78 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Dancing with the Octopus: A Memoir of a Crime

Conținutul cărții:

Pentru cititorii cărților Educated și The Glass Castle, o carte de memorii sfâșietoare, izbăvitoare și profund inspiratoare despre traumele suferite în copilărie și întinderea lor până la vârsta adultă, numită una dintre cele mai bune cărți despre crime adevărate de Marie Claire.

Într-o zi de iarnă Omaha din noiembrie 1978, când Debora Harding avea doar paisprezece ani, a fost răpită sub amenințarea cuțitului din parcarea unei biserici. A fost aruncată într-o dubă, agresată, ținută pentru răscumpărare și apoi lăsată să moară în timp ce o furtună de gheață se abătea asupra orașului.

Debora a supraviețuit. Și-a identificat agresorul la poliție și apoi s-a întors la viața ei de adolescentă într-o casă disfuncțională, unde se aștepta să treacă pur și simplu peste. Negarea a devenit strategia familială de adaptare oferită de tatăl ei amuzant și conflictual și de mama ei plină de resentimente crude.

Abia zeci de ani mai târziu, când a fost afectată de simptomele stresului posttraumatic, Debora a întreprins un proiect radical: și-a întâlnit față în față agresorul din copilărie în închisoare și a început să reconsidere și să reimagineze povestea lui complexă. Aceasta a fost o căutare a adevărului care ar fi amenințat minciuna din inima familiei sale și, odată cu ea, legătura sacră care a salvat-o cândva.

Trecând cu dexteritate între trecut și prezent, Debora Harding descâlcește incidentul răpirii și evadării sale din unghiuri neașteptate, oferind un portret viu și intim al dezintegrării unei familii în Midwest-ul anilor 1970.

Scrisă cu umor negru și cu ritmul unui thriller, Dansând cu caracatița este un tur de forță literar și o narațiune inovatoare despre reglare de conturi, recuperare și forța inepuizabilă de care este nevoie pentru a supraviețui.