Recenzii ale cititorilor
Rezumat:Dansând cu inconștientul de Danielle Knafo explorează paralelele dintre psihanaliză și procesul creativ, subliniind călătoria transformatoare atât a artiștilor, cât și a analiștilor. Cartea combină cercetarea extinsă cu ilustrațiile clinice și prezintă capitole pătrunzătoare, în special despre singurătate și creativitate.
Avantaje:Cercetări impresionante, teorie convingătoare, ilustrații clinice vii, stil de scriere captivant, capitole pătrunzătoare, recomandată atât psihoterapeuților, cât și artiștilor.
Dezavantaje:Niciun contra semnificativ menționat în recenzii; totuși, profunzimea materialului poate fi o provocare pentru unii cititori.
(pe baza a 2 recenzii ale cititorilor)
Titlul original:
Dancing with the Unconscious: The Art of Psychoanalysis and the Psychoanalysis of Art
Conținutul cărții:
Scriind și conferențiind în ultimele două decenii despre relația dintre psihanaliză și artă, Danielle Knafo a demonstrat numeroasele moduri în care aceste două discipline se informează și se iluminează reciproc.
Această carte continuă această discuție, subliniind modul în care procesul creativ în psihanaliză și artă utilizează inconștientul într-o căutare de transformare și vindecare. Prima parte a cărții prezintă studii de caz pentru a arăta modul în care asocierea liberă, transferul, lucrul cu visele, regresia, stările alterate de conștiință, trauma și singurătatea funcționează ca instrumente creative pentru analist, pacient și artist.
Knafo folosește metafora dansului pentru a descrie acțiunea terapeutică, mișcarea de du-te-vino dintre terapeut și pacient, trecut și prezent, reținere și eliberare, și gândire conștientă și inconștientă. Cuplul analitic este deopotrivă artist și medium, iar dansul pe care îl fac împreună este o reprezentare dinamică a creativității nelimitate a inconștientului. Partea a doua a cărții oferă studii aprofundate ale mai multor artiști pentru a ilustra modul în care aceștia folosesc diverse medii pentru autoexprimare și autocreație.
Knafo arată cum artiștii, deși creează de cele mai multe ori în singurătate, sunt frecvent angajați în procese relaționale semnificative care încearcă apropierea de obiectele interiorizate și repararea leziunilor psihice. Dansând cu inconștientul extinde dimensiunea teoretică a psihanalizei, oferind în același timp clinicianului modalități de a realiza o mai mare creativitate în lucrul cu pacienții.
