Daughters Unto Devils: Un debut înfricoșător

Recenzii ale cititorilor

Cartea „Daughters Unto Devils” de Amy Lukavics este un roman horror plasat în anii 1800, care urmărește o familie de pionieri care se confruntă cu evenimente tulburătoare după ce se mută în prerie. Cartea combină elemente de ficțiune istorică cu o narațiune înfricoșătoare, concentrându-se pe teme precum dinamica familiei, sănătatea mintală și efectele izolării. Deși captivează prin atmosfera înfiorătoare și personajele bine dezvoltate, cititorii au sentimente mixte cu privire la ritm și predictibilitate.

Cartea este descrisă ca o lectură rapidă și terifiantă, cu descrieri vii, răsturnări de situație neașteptate și un puternic sentiment al atmosferei. Cititorii apreciază dezvoltarea personajelor, în special a Amandei, și profunzimea emoțională a narațiunii. Stilul de scriere este captivant, iar cartea creează eficient un sentiment de groază. Mulți recenzenți au considerat-o memorabilă și o alegere excelentă pentru fanii genului horror, în special în sezonul Halloween.

Unii cititori au considerat că ritmul a fost lent la început, cu prea mult timp petrecut pentru stabilirea personajelor înainte de apariția elementelor de groază. Câteva recenzii au menționat previzibilitatea intrigii, iar unii au fost dezamăgiți de bruschețea finalului. În plus, unele aspecte ale punctului culminant au fost dificil de vizualizat, ceea ce a diminuat impactul general al poveștii pentru unii. În general, reacțiile sunt polarizate - unii îl adoră, în timp ce alții sunt mai puțin entuziaști.

(pe baza a 121 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Daughters Unto Devils: A Chilling Debut

Conținutul cărții:

Dumnezeu să binecuvânteze copilașii

Când familia Amandei Verner, în vârstă de șaisprezece ani, decide să se mute din mica lor cabană de munte în vasta prerie, ea speră că aceasta este șansa ei pentru un nou început. Poate să lase în urmă amintirea iernii trecute, a mamei ei bolnăvicioase care a născut o surioară care plânge la nesfârșit, a viziunilor terifiante pe care le-a avut pe măsură ce sănătatea ei mintală începea să îi scadă, victimă a febrei cabanei și, mai presus de toate, amintirile băiatului cu care s-a întâlnit în secret pentru a-i distrage atenția de la durerea ei. Băiatul al cărui copil îl poartă acum în pântece.

Când soții Verner ajung la noua lor casă, o cabană mare abandonată de foștii proprietari, descoperă interiorul plin de sânge. Pe măsură ce zilele trec, Amanda își dă seama că ceva nu este în regulă în prerie. A auzit povești despre pământuri contaminate de rău, despre oameni care își pierd mințile și își ucid familiile, iar doctorul și fiul său care locuiesc în pădurea de la marginea preriei au ceva ciudat. Dar cu vina și rușinea păcatelor sale care o apasă, Amanda nu poate fi sigură dacă adevăratul rău se află în pământ sau în adâncul sufletului ei.