De ce contează lucrurile

Recenzii ale cititorilor

Cartea „Why Stuff Matters” de Jen Waldo primește un amestec de laude și critici. Mulți recenzenți apreciază umorul, profunzimea personajelor și ritmul rapid al narațiunii, în timp ce unii își exprimă frustrarea cu privire la credibilitatea intrigii și la deciziile personajului principal. Distribuția excentrică de personaje și decorul dintr-un centru comercial de antichități sporesc farmecul, făcând din această carte o lectură captivantă pentru unii, deși alții o găsesc mai puțin plăcută din cauza temelor sale mai întunecate.

⬤ Personaje încântătoare
⬤ răsturnări de situație neașteptate
⬤ scriitură captivantă și plină de umor
⬤ ritm rapid
⬤ personaj principal relatabil
⬤ abordează teme legate de îmbătrânire, pierdere și legături umane
⬤ narațiune captivantă
⬤ dezvoltare bine făcută a personajelor.

⬤ Puncte incredibile ale intrigii
⬤ decizii morale discutabile ale personajului principal
⬤ unii cititori găsesc umorul întunecat sau absent
⬤ câteva personaje sunt antipatice
⬤ intriga ar putea fi prea absurdă pentru unii.

(pe baza a 12 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Why Stuff Matters

Conținutul cărții:

Când Jessica, o văduvă îndurerată, moștenește de la mama ei un centru comercial de antichități, moștenește și vânzătorii, o colecție de bătrâni amorali, posesivi și paranoici.

Când unul dintre vânzători, o fostă pușcăriașă vicleană pe nume Roxy, își împușcă fostul soț, aceasta apelează la Jessica pentru a o ajuta să îngroape cadavrul și, în curând, Jessica este implicată în mușamalizări, minciuni și rătăciri. În acest amestec intervine Lizzie, fiica în vârstă de 12 ani a răposatului soț al Jessicăi, din prima căsătorie a acestuia, care a fost abandonată la ușa Jessicăi de către mama egoistă a copilului, iar în curând devine evident că Lizzie este la fel de obsedată de bunurile materiale ca și chiriașii în vârstă ai Jessicăi.

Why Stuff Matters este o odă convingătoare la posesie, la motivele pentru care oamenilor le plac lucrurile și la curiozitățile pe care le fac pentru a le păstra. Întorcându-se la ficțiunea sa Caprock, Waldo își îndreaptă inteligența ironică asupra vieților celor care se tem să renunțe.