De ce tati pare mereu atât de trist?

Recenzii ale cititorilor

Cartea oferă o descriere sinceră și pătrunzătoare a vieții cu autism, în special prin prisma lui Jude Morrow, care își împărtășește experiențele de copilărie cu sindromul Asperger și ca părinte. Cititorii laudă cartea pentru onestitatea, profunzimea și sentimentul de speranță pe care îl oferă familiilor care se confruntă cu autismul. Autorul echilibrează luptele cu afirmații pozitive și sfaturi, ceea ce o face o resursă valoroasă pentru părinți, bunici și oricine este implicat cu persoane din spectru.

⬤ Explorare sinceră și sinceră a vieții cu autism, oferind experiențe din viața reală.
⬤ Mesaj inspirat și înălțător despre iubire și acceptare.
⬤ Oferă speranță și înțelegere familiilor cu copii autiști.
⬤ Stil de scriere captivant, cu umor și profunzime emoțională.
⬤ Încurajează emanciparea și acceptarea autismului ca parte a propriei identități.

⬤ Unii cititori au găsit părți ale cărții incomode, deoarece abordează subiecte dificile legate de sănătatea mintală și luptele personale.
⬤ Câteva recenzii au menționat că se pot raporta la unele dintre temele incomode, care ar putea să nu rezoneze cu toată lumea.
⬤ Este posibil să nu acopere experiențele fiecărui individ cu autism, deoarece este specifică călătoriei personale a lui Jude.

(pe baza a 31 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Why Does Daddy Always Look So Sad?

Conținutul cărții:

De ce tati pare întotdeauna atât de trist? este o carte de memorii emoționantă și sinceră, care prezintă în detaliu călătoria lui Jude Morrow către rolul de părinte și modul în care autismul său a afectat profund această călătorie, atât în bine, cât și în rău, aducând speranță tuturor celor care trăiesc cu autism, precum și celor care au grijă de cineva din spectru.

Știam că Jupiter are șaptezeci și nouă de sateliți cunoscuți și unde se află piscina de pe Titanic, dar nu știam cum să mă conectez cu acest copil frumos care îmi spunea "tati".

Why Does Daddy Always Look So Sad? este o viziune sinceră asupra vieții și iubirii prin ochii unui adult autist - care a trecut de la a fi un copil nonverbal și agresiv la un tată muncitor și responsabil pentru un fiu non-autist.

Crescând cu autism, Jude Morrow s-a confruntat cu provocări imense și marginalizare, dar a reușit să termine cu succes - deși nu fără dificultăți - facultatea și să facă tranziția către o carieră de succes și, în cele din urmă, să devină părinte. Persoanele cu autism pot avea dificultăți în a înțelege lumea din jurul lor și le poate fi greu să își găsească vocea, dar în aceste memorii emoționante și sincere, Jude își folosește cu sfidare vocea găsită pentru a desființa concepțiile greșite și convingerile sociale din jurul autismului, aducând speranță tuturor celor care trăiesc cu autism, precum și celor care au grijă de cineva din spectru. Jude își vede autismul ca pe un dar care trebuie împărtășit, nu ca pe o povară care trebuie compătimită, și, așa cum demonstrează prin amintirile și observațiile sale sincere, viața persoanelor autiste poate fi la fel de fericită și de împlinită ca și a celor care nu fac parte din spectru.