De la Berkeley la Berlin: Cum a contribuit laboratorul Rad la evitarea războiului nuclear

Recenzii ale cititorilor

Cartea lui Tom Ramos oferă o prezentare detaliată și accesibilă a istoriei și dezvoltării Laboratorului Național Lawrence Livermore și a rolului acestuia în proiectarea armelor nucleare. Ea pune accentul pe poveștile umane din spatele științei, prezentând oameni de știință renumiți și contribuțiile lor la descurajarea nucleară în timpul Războiului Rece.

Cartea este bine documentată, ușor de înțeles pentru neștiințifici și oferă o narațiune captivantă care aduce la viață figurile istorice. Cartea oferă un amestec solid de informații tehnice și povești personale, ceea ce o face o lectură captivantă atât pentru pasionații de istorie, cât și pentru cei interesați de știință. Cititorii apreciază cunoștințele despre contextul istoric și semnificația activității laboratorului.

Unii cititori au găsit cartea săracă în detalii științifice și au considerat că nu argumentează pe deplin teza sugerată de titlu. Poate fi densă pentru cititorii ocazionali, unii menționând că nu se citește repede, iar cei profund familiarizați cu subiectul ar putea găsi conținutul oarecum elementar.

(pe baza a 12 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

From Berkeley to Berlin: How the Rad Lab Helped Avert Nuclear War

Conținutul cărții:

În noiembrie 1960, susținut de ideologiile anticomuniste, John F. Kennedy a fost ales președinte al Statelor Unite. Premierul sovietic Nikita Hrușciov a recurs la diplomația nucleară în încercarea de a forța Statele Unite să abandoneze Berlinul, pregătind terenul pentru o confruntare nucleară majoră privind soarta Berlinului de Vest. From Berkeley to Berlin explorează modul în care Statele Unite au avut mijloacele necesare pentru a face față încercărilor lui Hrușciov de a extinde influența sovietică în întreaga lume. Povestea începe când un sud-dacotan, Ernest Lawrence, nepotul unor imigranți norvegieni, a creat un laborator în campusul Berkeley al Universității din California. "Rad Lab" a atras unele dintre cele mai bune talente din America pentru a urma o carieră în fizica nucleară.

Când s-a descoperit că Germania nazistă dispunea de mijloacele necesare pentru a construi o bombă atomică, Lawrence și-a concentrat toată energia pentru a determina guvernul american să acționeze. Zece ani mai târziu, când Uniunea Sovietică a lui Iosif Stalin a devenit o putere nucleară, Lawrence și-a îndemnat studenții să accepte provocarea de a descuraja ambițiile militare ale unui despot comunist. Călătoria lor nu a fost ușoară: au fost nevoiți să treacă peste batjocura provocată de trei eșecuri succesive, ceea ce a dus la apeluri pentru închiderea lor și a laboratorului lor. La Conferința Nobska din 1956, fizicienii de la Rad Lab au acceptat provocarea descurajantă de a furniza Marinei un focos pentru Polaris.

Succesul rachetei Polaris, care putea fi transportată de submarine, a reprezentat un pas esențial în stabilirea capacității de descurajare nucleară și l-a ajutat pe Kennedy să-l înfrunte pe Hrușciov în timpul crizei de la Berlin din 1961. La șase luni după apogeul crizei de la Berlin, Kennedy s-a gândit la cât de aproape ajunsese țara de distrugere și a zburat la Berkeley pentru a se întâlni cu un mic grup de fizicieni de la Rad Lab și pentru a le mulțumi că au ajutat țara să evite un război nuclear.